1. Natura juridicǎ. Este o acțiune realǎ, prin
care se urmǎreste schimbarea pe cale judiciarǎ a regimului matrimonial de
comunitate aplicabil sotilor, în regimul separației de bunuri, atunci când
sotul pârât încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale
familiei.
Schimbarea regimului matrimonial va avea loc în timpul
cǎsǎtoriei, în baza art. 370 C.civ., în vederea protecției patrimoniului
familiei împotriva actelor juridice pǎgubitoare pe care soțul neglijent sau
risipitor le poate încheia. Odatǎcu dispunerea modificǎrii judiciare a
regimului matrimonial, instanta va trebui sǎ realizeze şi lichidarea regimului
matrimonial de comunitate, astfel cum prevede art. 370 alin. (2) C.civ.,
existenta bunurilor comune în devǎlmǎsie fiind incompatibilǎ cu regimul
matrimonial al separației de bunuri.
Lichidarea regimului matrimonial presupune împǎrțirea
bunurilor comune ale sotilor, acestea devenind, în urma partajului, bunuri
proprii ale fiecǎruia dintre ei,precum și stabilirea creanțelor pe care aceştia
și le datoreazǎ între ei.
În cazul în careobiectul partajului îl constituie bunuri
comune în devǎlmâşie,instanta va trebui să stabileascǎ și cotele de contribuție
ale fiecăruia dintre soți,in timp ce în cazul bunurilor comune aflate în
coproprietate pe cote-pǎrți cotele sunt deja stabilite, instanța fiind chemată
doar să stabilească existența si valoarea bunurilor și sǎ facă lotizarea și
atribuirea acestora.
2. Calitate procesualǎ activǎ are oricare dintre soți, care susține și urmeazăsǎ
dovedească faptul cǎ interesele patrimoniale ale familiei sunt puse în pericol
prin acteleîncheiate de celǎlalt sot.
3.Calitate procesualǎ pasivǎ are celǎlalt sot, care nu
doreste schimbarea regimului matrimonial (dacǎ ar fi fost de acord cu aceasta,
soții ar fi încheiat o convenție matrimonială prin act autentic, fără a mai
formula o acțiune în justiție in acest scop).
4.Obiectul actiunii.
Cererea de modificare judiciarǎ a regimului matrimoníal și de lichidare a
regimului matrimonial de comunitate se poate formula în timpul cǎsǎtoriei în
următoarele condiții:
- cǎsǎtoriei pǎrților i s-a aplicat un regim matrimonial
de comunitate legalásau convenționalǎ (într-un astfel de regim mnatrimonial
existând bunuri comune în devǎlmǎşie);
- unul dintre soți a încheiat sau existǎ dovada cǎ
intenționeazǎ sǎ încheie acte prin care pune în pericol interesele patrimoniale
ale familiei;
- odatǎ cu solicitarea modificǎrii judiciare a regimului
matrimonial, sotul reclamant va solicita şi lichidarea regimului matrimonial de
comunitate aplicabil cǎsǎtoriei soților, presupunând împǎrțirea tuturor
bunurilor comune dobândite de soți până la data partajului, astfel cum este
prevǎzut de art. 358 C.civ.;
- tot în cadrul lichidǎrii regimului matrimonial, pǎrtile
vor putea solicíta şi constatarea existenței între ei a unor creante
contractate în timpul aplicǎri regimului matrimonial;
- valoarea bunurilor supuse partajǎrii este cea de la data
introducerii acțiunii,iar nu cea de la data nașterii stǎrii de devǎlmǎșie sau
de coproprietate.
5. Motivele de fapt.
Se va menționa:
a) calitatea de soți a
pǎrților, sens în care se va indica
data încheierii cǎsătoriei;
b) regimul
matrimonial aplicabil cǎsǎtoriei, care
trebuie să fie unul de
comu-nitate, aplicabil în baza legii sau a unei convenții matrimoniale
încheiate între soți;
c) actele prin încheierea cǎrora pârâtul pune în pericol
grav interesele patrimo-niale ale familiei;
d) bunurile comune supuse separației, pe care soții
le-au dobândit în perioada aplicǎrii regimului matrimonial al comunitǎții
legale sau convenționale, indivi-dualizate, cu indicarea valorii lor și a
locului unde se aflǎ, precum și persoana care le deține sau le administreazǎ;
e) dacǎ este
cazul, împrejurǎrile din care rezultǎ
contribuția majoratǎ a unuia dintre
soți la dobândirea bunurilor comune în devǎlmǎşie supuse împǎrtelii. În
acest sens se poate invoca, de exemplu, obtinerea unor venituri mult mai mari
de cǎtre reclamant, faptul că soțul-pârât nu a avut serviciu deloc sau o
perioadǎîndelungatǎ, cǎ a plǎtit pensie de întreținere copilului său din altă
cǎsătorie,contributia importantă la cresterea și educarea copiilor din
căsătorie etc.;
f) creante existente între soți
(dacă este cazul).
6. Temeiul de drept
îl constituie dispozițiile art. 370 şi 358 C.civ., coroborate cu art. 979 şi
urm. C.proc.civ.
7. Probe:
a) înscrisuri -
pǎrtile vor depune la dosar, în mod obligatoriu, certificatul de cǎsǎtorie și,
dacă este cazul, convenția matrimonială, precum și orice alte înscrisuri de
naturǎ să dovedeascǎ încheierea actelor prin care pârâtul pune în pericol grav
interesele patrimoniale ale familiei, existența bunurilor commune supuse
împărtelii și dreptul de proprietate al soților asupra acestora, cotele de
contribuție ale fiecăruia dintre soți, datoriile pe care unul dintre soți le
are fațǎde celǎlalt, cum ar fi: titluri de proprietate, certificat de la
administrația financiarǎdin care rezultă cǎ (nu) realizeazǎ venituri impozabile
şi (nu) au bunuri imobile în proprietate, carnetul de muncǎ (acolo unde este
cazul) al fiecăreia dintre părți,contracte, titlul de creanță al
reclamantului-creditor împotriva unuia dintre soti,precum și orice alte
înscrisuri care atestă cǎ satisfacerea acestei creanțe nu s-a putut realiza
integral din bunurile proprii ale soțului-debitor etc.;
b) interogatoriul
pârâtului - pe aspectele încheierii
actelor prin care pune în pericol grav interesele patrimoniale ale familiei,
dobândirii în timpul căsătoriei a bunurilor indicate prin acțiune ca fiind
bunuri comune, cotei de contribuție a soților la dobândirea acestora și valorii
actuale a acestora;
c) martori - pe
aspectele încheierii actelor prin care pârâtul pune în pericol grav interesele
patrimoniale ale familiei, dobândirii în timpul cǎsǎtoriei a bunurilor supuse
partajului, cotei de contribuție a sotților la dobândirea acestora, precum si
pe aspectul motivelor invocate ca temei al împǎrțeli în timpul cǎsătoriei, ce
se constituie în împrejurări de fapt;
d) expertize tehnice de specialitate - pentru
evaluarea bunurilor supuse împǎr-telii, dacǎ valoarea acestora nu este
acceptată de ambele pǎrți.
În funcție de probele solicitate se vor avea în vedere
dispozitiile art. 194 lit. e)C.proc.civ
8. Timbrajul.
Taxa judiciarǎ de timbru pentru cererea de modificare judiciarăa regimului
matrimonial este de 20 lei, în baza art. 15 lit. f) din O.U.G. nr.
80/2013privind taxele judiciare de timbru, iar în materia lichidării regimului
matrimonial de comunitate se stabileste potrivit dispozitiilorart. 5 din O.U.G.
nr. 80/2013.Astfel,în funcție de obiectul cererii, taxele de timbru sunt:
- pentru stabilirea bunurilor
supuse împǎrtelii - 3% din valoarea acestora;
- stabilirea calitǎții de coproprietar și stabilirea
cotei-pǎrți ce se cuvine fiecărui coproprietar - 50 lei pentru fiecare
coproprietar;
- creante pe care coproprietarii le au unii față de alții,
născute din starea de proprietate comunǎ - 3% din valoarea creanțelor a cǎror
recunoastere se solicitǎ;
- cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea
de realizare a acestuia - 3% din valoarea masei partajabile.
Dacǎ cererile în materia partajului judiciar prezentate
mai sus se formuleazǎ în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o
singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.
9. Instanța competentǎ:
a) teritorial -
este competentă instanța de la domiciliul sau reşedința pârâtului (art. 107
coroborat cu art. 123 C.proc.civ.);
b) material -
este competentă întotdeauna judecǎtoria, conform art. 94alin. (1) lit. a) și i)
C.proc.civ.