1. Natura juridicǎ. Aceastǎ acțiune are drept
scop încuviințarea reprezentării de cǎtre soțul reclamant a soțului pârât care
se află în imposibilitate de a-și mani-festa voința la încheierea unor acte
care, potrivit regimului matrimonial aplicabil cǎsǎtoriei pǎrților, necesitǎ
consimțământul ambilor soti.
Este o acțiune nouă în dreptul românesc, reglementată de
art. 315 C.civ.,prin care legiuitorul rezolvǎ problema încheierii unor acte
juridice urgente care necesitǎ consimțǎmântul ambilor soți, potrivit regimului
matrimonial aplicabil pǎrților, astfel încât să fie protejate și interesele
soțului aflat în1 imposibilitatea temporarǎ de a-şi exprimma voința.
2. Calitate procesualǎ activǎ (reclamant) are oricare dintre soti, care pretinde că are
nevoie urgentă să încheie unul sau mai multe acte juridice cu privire la
bunurile ce necesitǎ acordul ambilor soți, în perioada în care celǎlalt sot se
află în imposibilitatea fizică sau psihică de a-și manifesta voința.
3. Calitate procesualǎ pasivǎ (pârât) are soțul aflat în imposibilitate de a-şi manifesta
voința [pentru care, dacă este cazul, instanța va numi un curator special, în
baza art. 58 sau 167 C.proc.civ (în funcție de motivul imposibilității de a-şi
manifesta voința)].
4. Obiectul cererii constǎ în solicitarea
încuviințării instanței ca sotul reclamant sǎ îl reprezinte și pe soțul pârât
în exercitarea unor drepturi pe care le are potrivit regimului matrimonial
aplicabil cǎsǎtoriei pǎrților. Aceste drepturi se pot concretiza fie în
încheierea unor acte juridice privind bunuri ale sotilor care, potrivit legii,
necesitǎ acordul ambilor soți, fie în reprezentarea în justitie în procese care
privesc astfel de bunuuri.
Pe baza faptului cǎ dispozițiile privind protecția
locuinței familiei sunt regle-mentate în cadrul aşa-numitului ,,regim primar”,
nefǎcând parte din regimurile matrimoniale, s-ar putea reține cǎreprezentarea
soțului reclamant la încheierea unor acte privind acest imobil sau bunurile
care îl mobilează sau îl decoreazănu ar putea face obiectul unei acțiuni prin
care sǎ se solicite un mandat judiciar.Totuşi, dispozițiile de protecție, care
impun obținerea acordului scris al celuilalt sot ori de câte ori unul dintre ei
doreste să încheie un act în legătură cu aceste bunuri, se aplicǎîmpreună cu
cele specifice regimului matrimonial. Aceasta conferă un regim juridic unitar
tuturor actelor pe care soții le încheie în cadrul gestionǎrii bunurilor ce le
aparțin. Prin urmare, apreciem cǎ o astfel de acțiune poate fi promovatǎ de
unul dintre soți ori de câte ori există situații urgente în care trebuie să
încheie unul sau mai multe acte juridice privind bunurile familiei și nu poate
obține consimțǎmântul celuilalt soț din cauza imposibilității acestuia din urmǎ
de a-și exprima voința.
5. Motivele de fapt.
Se vor mentiona motivele pentru care soțul pârât se aflăîn imposibilitatea de
a-și exprima voința, actele pe care soțul reclamant doreste
sǎ le încheie în baza mandatului judiciar pe care îl
solicitǎ, precum și condițiile și perioada necesare. Astfel, se va arǎta:
a) existența unei situații care face ca soțul pârât să fie
în imposibilitate fizicǎ(distanța la care se aflǎ, dispariția sa, starea de
comă etc.) sau psihică (suferă de debilitate mintală, boala psihică din cauza
cǎreia nu are discernǎmânt etc.);
b) regimul matrimonial aplicabil
cǎsătoriei soților;
c) actele juridice pe care reclamantul doreste sǎ le
încheie în baza mandatului judiciar solicitat și orice împrejurări care
generează urgența acestora;
d) condițiile și perioada pentru
care solicitǎ acest mandat;
e) orice alte aspecte relevante.
6.
Temeiul de drept îl constituie
dispozițiile art. 315 alin. (1) C.civ.
7. Probe:
a) înscrisuri - certificatul
de cǎsǎtorie, convenția matrimonialǎ (dacǎ este cazul), orice înscrisuri de
natură să dovedească existența bunurilor cu privire la care reclamantul doreste
sǎ încheie anumite acte juridice, condițiile în care pot fi încheiate
respectivele acte, înscrisuri care sǎ dovedească imposibilitatea pârâtului de
a-și manifesta voința;
b) martori - cu
care sǎ se dovedeascǎ existența bunurilor cu privire la care reclamantul
dorește sǎ încheie anumite acte juridice, conditiile în care pot fi încheiate
respectivele acte, precum și imposibilitatea pârâtului de a-și manifesta
vointa.
În funcție de probele solicitate se vor avea în vedere
dispozițiile art. 194 lit. e)C.proc.civ.
8.Timbrajul. Taxa judiciarǎ de timbru este de
20 lei, conform art. 15 lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare
de timbru.
9.Instanta competentǎ:
a) teritorial -
competența aparține instanței de la domiciliul pârâtului, potrivit dreptului
comun [art. 107 alin. (1) C.proc.civ.];
b) material -
competenta aparține instanței de tutelǎ, în baza art. 265 C.civ.,aceasta fiind
judecătoria [art. 94 pct. 1 lit. a) C.proc.civ.