1.Natura juridicǎ.
Revizuirea este o cale extraordinarǎ de atac, de retractare,exercitatǎ
împotriva hotǎrârilor penale definitive, pe temeiul unor împrejurǎri esențiale
ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei.
2.Titularul cererii.
Potrivit art. 455 alin. (1) NCPP, revizuirea poate fi cerutǎde oricare parte
din proces, în limitele calității sale procesuale, precum și de cǎtre un membru
de familie al condamnatului, chiar și dupǎ moartea acestuia, numai dacă cererea
este formulată în favoarea persoanei condamnate.
De asemenea, potrivit art. 455 alin. (2) NCPP, procurorul
poate din oficiu sǎceară revizuirea laturii penale a hotărârii.
3. Termenul
de Introducere. Detaliile cu privire la termenul de introducere a
cereri de revizuire sunt mentionate de către art. 457 NCPP. Cererea de
revizuire in favoarea condamnatului se poate face oricând, chiar după ce
pedeapsa a fost executatǎ sau considerată executată ori după moartea
condamnatului. În situația admiterii unei excepții de neconstituționalitate
relevantǎ pentru cauză, cererea de revizuire poate fi formulată în termen de un
an de la data publicării Deciziei Curtii Constitutionale în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Cererea de revizuire în defavoarea condamnatului, a celui
achitat sau a celui fatǎ de care s-a încetat procesul penal se poate face în
termen de 3 luni (chiar si in cazul in care procurorul se sesizează din
oficiu), care curge:
- în cazurile prevǎzute la art. 453 alin. (1) lit. b)-d)
NCPP, când nu suint constatate prin hotǎrâre definitivǎ, de la data când
faptele sau împrejurǎrile au fost cunoscute de persoana care face cererea sau
de la data când aceasta a luat cunoştințǎ de împrejurările pentru care
constatarea infracțiunii nu se poate face printr-o hotǎrâre penalǎ, dar nu mai
târziu de 3 ani de la data producerii acestora;
- în cazurile prevǎzute la art. 453 alin. (1) lit. b)-d)
NCPP, dacǎ sunt constatate prin hotǎrâre definitivǎ, de la data când hotǎrârea
a fost cunoscută de persoana care face cererea, dar nu mai târziu de un an de
la data rǎmânerii definitive a hotǎrârii penale;
- în cazul prevǎzut la art. 453 alin. (1) lit. e) NCPP, de
la data când hotǎrârile ce nu se conciliază au fost cunoscute de persoana care
face cererea.
Revizuirea în defavoarea inculpatului nu se poate face
când a intervenit o cauzǎcare fmpiedicǎ punerea în miscare a acțiunii penale
sau continuarea procesului penal.
4. Obiectul revizuirii. Sunt supuse revizuirii
hotărârile judecătorești definitive,atât cu privire la latura penală, cât și cu
privire la latura civilǎ.
Precizǎm cǎ sunt supuse revizuirii numai hotărârile
judecǎtoreşti care conțin o rezolvare a fondului cauzei, deoarece prin această
cale extraordinară de atac se tinde la înlǎturarea erorilor de fapt pe care le
conțin aceste hotărâri; or, asemenea erori pot fi intâlnite numai în hotǎrârile
care rezolvă fondul cauzei1). Cu alte cuvinte,nu sunt supuse revizuirii
hotǎrârile prin care nu se rezolvă fondul cauzei, cumn ar fi: încheierile dale
pe parcursul judecății, sentințele de dezînvestire, hotǎrârile prin care se
admite sau se respinge o cerere de recuzare, hotǎrârile prin care se
solutionează cererea de întrerupere a executării pedepsei etc.
5.Motivele de revizuire. Cererea de revizuire
trebulie să se refere la unul din cazurile limitativ prevázute de art. 453
alin. (1) NCPP, respectiv:
a) descoperirea uor
fapte sau tmprejurdri ce nu au fost cunoscule de instand la data soluționárii cauzei şi care dovedesc
netemneinicia hotdrarii pronuntale nCaLId (notiv ce poale fi invocal doar in favoarea persoanei condamnate). Revizuentul,
în cererea sa, trebuie sǎ prezinte fapte și împrejurǎri noi, pe care le-a
descoperit ulterior pronunțǎrii hotărârii definitive, și sǎ indice și mijloace
de probǎ cu care să dovedească cele susținute;
Din analiza dispozitiilor art. 453 alin. (1) lit. a) NCPP,
rezultǎ cǎ revizuirea pe acest temei este dublu condiționată, în sensul cǎ
trebuie sǎ fie vorba de fapte sau împrejurǎri ce nu au fost cunoscute de
instanță la data soluționǎrii cauzei și aceste fapte sau împrejurări noi să fie
de naturǎ a dovedi netemeinicia hotǎrârii de achitare, încetare a procesului
penal, de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicǎrii
pedepsei.
În literatura de specialitate și în practica judiciarǎ,
prin fapte sau împrejurǎri se
întelege probele propriu-zise, adică elementele de fapt cu caracter informativ
cu privirela ceea ce trebuie dovedit în calea de atac a revizuirii1).
Descoperirea faptelor sau împrejurǎrilor noi trebuie
corelată cu necunoasterea acestora de cǎtre instanța de judecată, indiferent
dacă acestea au fost sau nu cunoscute de pǎrți; aşadar, legea nu-i atribuie
expresiei ,,s-au descoperit” sensul necunoaşterii nici de pǎrți și nici de
instanțǎ, ci numai al necunoasterii de cǎtre instantǎ.
În ceea ce priveste a doua condiție, referitoare la
faptele și împrejurǎrile ,,noi”,acestea trebuie sǎ poatǎ dovedi netemeinicia
hotǎrârii de achitare, încetare a procesului penal sau de condamnare.
Hotǎrârile definitive prin care se condamnǎ o persoanǎ ce
nu este autorul infracțiunii, o altǎ persoanǎ utilizând, în mod fraudulos,
identitatea celui condamnat,sunt supuse acestui caz de revizuire2).
b) hotǎrârea a cǎrei
revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor,opinia unui expert
sau pe situațiile învederate de un interpret, care a sǎvârşit infracțiunea de mǎrturie mincinoasǎ în cauza
a cǎrei revizuire se cere, influențând astfel
soluția pronuntatǎ;
Referitor la acest al doilea caz de revizuire, se impune
precizarea cǎ trebuie întrunite cumulativ mai multe condiții, și anume:
- sǎ se fi sǎvârşit o infracțiune de mǎrturie mincinoasă
de cǎtre un martor, expert sau interpret, în cauza a cǎrei revizuire se cere;
- mǎrturia mincinoasă să fi condus la pronunțarea unei
hotǎrâri care s-a înte-meiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau
pe situațiile învederate de un interpret şi aceastǎ împrejurare a influențat
soluția pronunțatǎ;
- mǎrturia mincinoasǎ să se poată dovedi prin anumite
mijloace de probatiune prevǎzute de lege, cum ar fi hotărârea definitivă de
condamnare pentru mǎrturie mincinoasǎ ori emiterea unei ordonanțe de către
procuror, dacă prin acestea s-a stabilit fapta de mǎrturie mincinoasă, dar nu
s-a mai dispus trimiterea în judecatǎ din anumite motive (fiind însǎ posibilǎ
dovedirea acestui fapt în cadrul procedurii de revizuire dacă nu s-au putut
pronunța pe fond nici instanța și nici procurorul).
c) declararea ca
fals a unui înscris care a influențat soluția pronunțatǎ în cauzǎ.Pentru a
fi admisă cererea de revizuire pe acest temei se cere a fi întrunite mai multe
condiții cumulative:
- în primul rând, existența unui
înscris fals;
- acest înscris fals
sǎ fi influentat soluția pronunțatǎ în cauzǎ;
- caracterul fals al actului să fie dovedit prin hotărâre
judecătorească sau prin ordonanțǎ a procurorului (fiind însǎ posibilǎ dovedirea
acestui fapt în cadrul procedurii de revizuire dacă nu s-au putut pronunța pe
fond nici instanța și nici procurorul)2)
d) comiterea unei
infracțiuni de cǎtre un membru al completului de judecatǎ,procuror ori de cǎtre
persoana care a efectuat acte de urmǎrire penalǎ, împrejurare care a influentat soluția pronunțatǎ în
cauzǎ. Pentru acest caz
de revizuire se cere îndeplinirea
cumulativă a următoarelor condiții:
- existenta unui subiect activ circumstanțiat al
infracțiunii, respectiv un judecător din completul care a pronunțat hotărârea a
cǎrei revizuire se cere, procurorul sau un organ de cercetare penalǎ;
- infracțiunea comisǎ sǎ influențeze soluția pronunțată în
cauza a cărei revizuire se cere.
Dovada sǎvârşirii faptei ilicite de cǎtre persoanele mai
sus menționate ar trebuie sǎ se realizeze prin hotărâre definitivă de
condamnare sau prin ordonanța procurorului, dacǎ prin aceasta s-a dispus asupra
fondului cauzei, aça cum cer dispozițiile art. 454 alin. (1) NCPP [în
condițiile art. 454 alin. (2) NCPP, fiind posibilǎşi dovada distinctǎ în cadrul
procedurii de revizuire].
e) când douǎ sau mai
multe hotǎrâri judecǎtoreşti definitive nu se pot concilia.Pentru cazul de
revizuire prevǎzut de art. 453 alin. (1) lit. e) NCPP se cere înde-plinirea
cumnulativă a două condiții, și anume:
- sǎ existe douǎ sau mai multe
hotǎrâri penale definitive;
- hotǎrârile să nu se poată concilia, în sensul cǎ,
datorită datelor şi dispozițiilor pe care le contin, acestea se exclud
reciproc3)
f) hotǎrârea s-a
întemeiat pe o prevedere legalǎ ce a fost declarată neconstituțio-nalǎ dupǎ ce
hotǎrârea a devenit definitivǎ, în situația în care consecințele încǎlcǎrii
dispoziției constituționale continuǎ sǎ
se producǎ și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotǎrârii pronunțate.
Acest caz, ca și cel legat de existența unor împrejurări
noi, poate fi invocat ca motiv de revizuire numai în favoarea persoanei
condamnate sau a celei față de care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei
ori amânarea aplicǎrii pedepsei.
Cazul prevǎzut la art. 453 alin. (1) lit. a) NCPP
constituie motiv de revizuire dacǎpe baza faptelor sau împrejurǎrilor noi se
poate dovedi netemeinicia hotǎrârii de condamnare, de renuntare la aplicarea
pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal,
iar cazurile prevǎzute la art. 453 alin. (1)lit. b)-d) şi f) constituie motive
de revizuire dacă au dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice.
6. Instanta competentǎ. Conform art. 458 NCPP,
competentǎ sǎ solutioneze cererea de revizuire este instanța care a judecat
cauza în primǎ instanțǎ, iar în cazul de revizuire bazat pe existența unor hotǎrâri
ce nu se pot concilia, competența se stabileste în conformitate cu dispozițiile
art. 44 NCPP, adicǎ este competentǎinstanta care a fost prima sesizatǎ, când
hotǎrârile au fost pronunțate de instante egale în grad, şi instanta în grad
superior, dacă hotărârile au fost pronunțate de instante de grade diferite.
Instanta care a judecat cauza în primǎ instanțǎ rǎmâne
competentǎ sǎ solu-tioneze cererea de revizuire, chiar și în situația în care,
la momentul introducerii cererii, datorită modificării legii procesual penale,
aceasta nu mai avea competenta de a judeca fondul cauzei în primă instanță.
Procurorul poate fi obligat sǎ efectueze cercetǎri doar
ulterior admiterii în principiu a cererii de revizuire, în mǎsura în care
situația de fapt nu s-ar putea stabili în mod direct de cǎtre instanțǎ sau dacǎ
verificările efectuate de către instanță ar determina întârzieri mari ale
procesului penal.
Revizuirea exclusiv cu privire la latura civilă se va cere
doar la instanța civilǎ[art. 453 alin. (2) NCPP].