1. Natura juridicǎ. Recuzarea este o instituție
de drept procesual, la îndemâna pǎrtilor din procesul penal, prin intermediul
cǎreia un subiect oficial din cadrul organelor judiciare este înlăturat de la
rezolvarea unei cauze penale.
Termenul
de
introducere.Recuzarea
se poate solicita, potrivit art. 67 NCPP (atât în cursul urmǎririi penale, cât
și în cursul judecății, de îndată ce partea sau procurorul au aflat despre
existența cazului de incompatibilitate.
2. Titularul cererii. Potrivit legii, cererea de
recuzare poate fi făcută de oricare dintre pǎrțile participante la proces
(suspect, inculpat, parte vǎtǎmatǎ, parte civilǎ,parte responsabilǎ
civilmente). Astfel, după cum rezultă din dispozițiile legii,recuzarea se poate
face de cǎtre părțile din proces, cât și de procuror.
3. Persoanele care pot fi recuzate. În
cursul urmăririi penale se poate recuza persoana care efectuează cercetarea
penală sau procurorul care efectueazăancheta penalǎ, iar în cursul judecății se
poate recuza procurorul de sedință,grefierul, magistratul-asistent, unul dintre
judecǎtori ori întreg completul de judecatǎ.
4.Motivele recuzǎrii. Motivele de recuzare sunt strâns legate de cazurile de
incompatibilitate a unuia sau unora dintre subiecti procesuali oficiali, pentru
care legea prevede anumite impedimente în ceea ce priveste participarea
acestria/acestora la rezolvarea unei cauze penale concrete. Astfel, se
interzice persoarei care se aflǎ într-unul din cazurile de incompatibilitate
prevǎzute de lege de a lua parte la urmǎrirea penală sau, după caz, la
judecarea cauzei, aceasta având obligația legalǎ de a se abține, în caz contrar
putând fi recuzată. Chiar daca se recuzǎ întreaga instanțǎ, este nevoie sǎ se
indice în mod expres, pentru flecare judecǎtor în parte, cazul de
incompatibilitate, sancțiunea fiind madmisibilitatea:Chiar dacǎ existǎ o
decizie pronunțatǎ în cadrul unui recurs în inferesul legif, care prevede cǎ
sancțiunea este respingerea ca nefondată a cererii, dispoziția relevanta
interpretatǎ în cauzǎ, art. 52 alin. (5) C.proc.pen. din 1968, a fost
modificata ulterior prin Legea nr. 356/2006. Aceastǎ lege a intrat în vigoare
la data de 6.09.2006、 a:schimbat domeniul de reglementare a art. 52 alin.
(5)C.proc.pen. din 1968 si a introdus alin. (3) şi (4) ale art. 51 C.proc.pen.
din 1968. Inadmisibilitatea cererit de recuzare se constata de cǎtre completul
în fața cǎruia s-a formufat recuzaea,Cu.participarea judecǎtorului recuzat, în
condițiile art. 51 alin. (2) şi art. 5F alln. (3)C.proc.pen. din 1968.
Ulterior, art. 67 alin. (5) NCPP a preluat aceastǎ soltutie din vechea
reglementare. Art. 67 alin. (2)-(4) NCPP prevede conditiile de admisibilitate a
cererii de recuzare.
Cererea de recuzare se formuleazǎ oral sau în scris, cu
arǎtarea, pentru ffecare persoanǎ în parte, a cazului de incompatibilitate
invocat si a temeitrilor de fapt cunoscute la momentul formulării cererii.
Nerespectarea condiților prevăzute la alin. (2)-(4) sau formularea unei cereri
de recuzare împotriva aceleiasi persoane pentru același caz de
incompatibilitate cu aceleasi temeiuri de fapt invocate intr-o cerere
anterioarǎ de recuzare, care a fost respinsǎ, atrage inadmisibilitatea cereri
de recuzare. Inadmisibilitatea se constată de procurorul sau de completul in
fata cǎruia s-a formulat cererea de recuzare.
Art. 64 NCPP prevede cazurile de incompatibilitate ale
judecătorului, care se vor aplica în mod corespunzǎtor procurorului, organului
de cercetare penala, magts tratului-asistent, grefierului şi expertului.
Judecǎtorul este incompatibil daca:
·
a fost reprezentant sau avocat al
unei pǎrți ori al unui subiect procesua cipal, chiar și în altǎ cauzǎ;
·
este rudă sau afin, pânǎ la gradul
al IV-lea inchisiv, ori se afla ua d situațiile prevǎzute de art. 177 NCP (sot,
ascendent sau descendent cu ua dintre pǎrți, cu un subiect procesual principal,
cu avocatul or cu reprezontantu acestora);
·
a fost expert sau martor în cauzǎ;
·
este tutore sau curator al unei
pǎrti sau al unui subiect procesuat princiat
·
a efectuat în cauzǎ acte de
urmărire penală sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedură
desfășurată în fața unui judecător sau a unei instante de judecatǎ;
·
existǎ o suspiciune rezonabilă cǎ
imparțialitatea judecǎtorului este afectatǎ;
·
face parte din același complet de
judecată cu judecători care sunt soți, rude sau afini între ei, până la gradul
al IV-lea inclusiv, ori se aflǎ într-o aItǎ situație dintre cele prevǎzute la
art. 177 NCP.
·
De asemenea, judecǎtorul
este incompatibil:
·
la judecarea aceleiaşi cauze
într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei dupǎ desființarea ori casarea
hotărârii dacă a participat anterior la judecarea unei cauze;
·
la procedura de camerǎ
preliminarǎ, la judecata în fond sau în cǎile de atac dacǎ a participat, în
aceeași cauză, ca judecător de drepturi și libertǎți (chiar şi pentru
autorizarea unei unice activitǎți prin care s-a dispus restrângerea
propor-ționalǎ a drepturilor și libertǎtilor inculpatului);
·
la judecata în fond sau în cǎile
de atac dacă a participat la soluționarea plângerii împotriva soluțiilor de
neurmărire sau netrimitere în judecatǎ;
·
la soluționarea contestației care
s-a pronunțat cu privire la o mǎsură supusă contestatiei.
Mentionǎm cǎ, potrivit art. 67 alin. (2) teza a II-a NCPP,
este inadmisibilǎ recu-zarea judecǎtorului chemat sǎ decidǎ asupra recuzǎrii.
Cazurile de incompatibilitate a procurorului, a organului
de cercetare penalǎ,a magistratului-asistent și a grefierului sunt prevǎzute de
art. 65 NCPP. Dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) și f) se aplică
procurorului și organului de cercetare penalǎ. Dispozițiile art. 64 alin. (1)
se aplică magistratului-asistent și grefierului.Dispozițiile art. 64 alin. (2)
se aplică procurorului şi magistratului-asistent sau, dupācaz, grefierului,
când cauza de incompatibilitate există între ei sau între vreunul dintre ei și
judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminarăsau unul
dintre membrii completului de judecată. Procurorul care a participat ca
judecátor într-o cauzǎ nu poate, în aceeași cauză, să exercite funcția de
urmǎrire penalǎ sau să puná concluzii la judecarea acelei cauze în primă
instanță si în cǎile de atac. Potrivit art. 174 alin. (1) NCPP, cazurile de
recuzare prevǎzute de art. 64NCPP se aplică in mod corespunzător și expertului.
5.Organul competent. În
cursul urmăririi penale, asupra cereri de recuzare a persoanei care efectueazǎ
cercelarea penalǎ se va pronunța procurorul care supravegheazǎ cercetarea
penală, lar când este îndreptată impotriva procurorului care efectueazá
ancheta, aceasta se va solutiona de cǎtre procurorul ierarhic superior [art. 69
alin. (1), respectiv art. 70 alin. (1) NCPP]. În cazul în care cererea de
recuzare este adresalǎ persoanei care efectueazá cercetarea penalǎ, aceasta
este obligatǎ sǎ o înainleze, impreuná cu lámuririle necesare, în termen de 24
de ore procurorului, fǎrǎ a întrerupe cursuI cercetǎrii penale
Persoana care a efectuat urmárirea penală nu devine
incompatibilă sǎ refacăurmǎrirea penalá, în másura în care judecálorul de
camerá preliminarǎ dispune, prin încheiere motivatǎ, completarea urmǎririi
penale, în condițiile art. 341alin. (6) lit. b) NCPP sau a art. 341 alin. (7)
pct. 2 lit. b) NCPP.
În cursul judecății, recuzarea judecǎtorului,
procurorului, magistratului-asistent sau grefierului se adresează preşedintelui
și se soluționează de un alt complet, fǎrǎparticiparea celui care este recuzat.
Când pentru soluționarea recuzǎrii nu se poate alcătui completul, aceasta se
soluționează de cǎtre instanța ierarhic superioarǎ.
Judecǎtorul care a participat la judecarea contestației
împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea ori prelungirea mǎsurii
arestării preventive în cursul urmăririi penale nu devine incompatibil sǎ
judece o nouǎ contestație, având ca obiect o altă încheiere, prin care s-a
dispus, în aceeași fazǎ de urmǎrire penalǎ, cu privire la mǎsura arestǎrii
preventive în aceeași cauzǎ.
Judecǎtorul care a soluționat în cursul urmǎririi penale propunerea de arestare preventivǎ nu devine incompatibil sǎ soluționeze ulterior, în aceeași cauză, cereri care au ca obiect prelungirea arestǎrii preventive.