1. Natura juridicǎ. Este o acțiune în realizare,
patrimonialǎ, personalǎ, înte-meiatǎ pe rǎspunderea civilă (contractuală sau
delictuală, în funcție de izvorul obligației încǎlcate) a membrilor organelor
de supraveghere din cadrul societǎții sau de conducere ale debitorului aflat în
procedura prevǎzută de Legea nr. 85/2006,precum și a oricărei persoane care a
cauzat starea de insolvență a debitorului.
De asemenea, prin aceastǎ cerere se poate solicita și
instituirea de cǎtre jude-cǎtorul-sindic a unor mǎsuri asigurǎtorii asupra
bunurilor din averea persoanelor urmǎrite conform art. 138. Cererea de
instituire a mǎsurilor asiguratorii poate fi formulată și ulterior introducerii
acțiunii prevǎzute de art. 138.
Termenul de introducere. Prescripția dreptului la acțiune.
Introducerea unei acțiuni întemeiate pe
dispozițiile art.138 alin. (1) din lege poate avea loc numai între data
deschiderii procedurii insolvenței și data închiderii procedurii.
Acțiunea prevăzutǎ la art. 138 se prescrie în termen de 3
ani. Prescripția începe sǎ curgǎ de la data la care a fost cunoscută sau
trebuia cunoscută persoana care a cauzat apariția stǎrii de insolvență, dar nu
mai târziu de 2 ani de la data pronunțării deschiderii procedurii.
2. Calitate procesualǎ activǎ (reclamant) au administratorul judiciar sau lichidatorul.
De asemenea, dacǎ administratorul judiciar ori, după caz,
lichidatorul nu a indicat persoanele culpabile de starea de insolvențǎ a
debitorului și/sau1 a hotǎrât cǎ nu este cazul să introducă acțiunea, aceasta
poate fi introdusă de presedintele Comitetului creditorilor în urma hotǎrârii
adunǎrii creditorilor ori, dacǎ nu s-a constituit comitetul creditorilor, de un
creditor desemnat de adunarea creditorilor.De asemenea, poate introduce această
acțiune, în aceleași condiții, creditorul care deține mai mult de 50% din
valoarea creanțelor înscrise la masa credală.
3. Calitate procesualǎ pasivǎ (pârât) au mnembrii organelor de conducere sau de
supraveghere din cadrul persoanei juridice debitoare, respectiv:
adminis-tratorii, directorii, cenzorii, audditorii financiari, precum și orice
altă persoană care,prin faptele sale, a cauzat starea de insolvențǎ a
debitorului.
În caz de pluralitate, rǎspunderea acestora este solidarǎ,
cu condiția ca apa-riția stǎrii de insolvență sǎ fiecontemporană sau anterioară
perioadei de timp în care si-au exercitat mandatul ori în care au detinut
poziția care ar fi putut cauza insolvența. Persoanele în cauză se pot apăra de
solidaritate dacă în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice
s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la
luarea deciziilor care au cauzat insolvența şi au fǎcut să se consemneze,
ulterior luării deciziei, opoziția lor la aceste decizii.
4. Motivele de fapt.
Se va indica funcția deținută de pârâți în cadrul persoanei juridice, pentru
verificarea calității procesuale pasive a acestora, și se vor arăta fapta sau
faptele, sǎvârşite de pârâți, în cursul mandatului lor, care au cauuzat slarea
de insolvențǎ, respectiv:
a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în
folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b) au fǎcut acte de comert în interes personal, sub
acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei
activitǎți care ducea, în mod vǎdit, persoana juridică la încetarea de plǎți;
d) au tinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară
unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu
legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei
juridice ori au mǎrit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mmijloace ruinǎtoare pentru a procura
persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plǎți;
g) în luna precedentă încetării plǎților, au plǎtit sau au
dispus să se plǎteascăcu preferință unui creditor, în dauna celorlalți
creditori.
În cazul plaților prevǎzute la alin.(1) lit. g),
rǎspunderea reprezentantului legal al persoanei juridice nu va putea fi
angajată dacă acestea au fost efectuate,cu bunǎ-credință, în executarea unui
acord cu creditorii, încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru
restructurarea datoriilor sale, sub rezerva ca acordul să fi fost de naturǎ a
conduce, în mod rezonabil, la redresarea financiară a debitorului și sǎ nu fi
avut ca scop prejudicierea și/sau discriminarea unor creditori.În raportul întocmit
în conformitate cu dispozițiile art. 59 alin. (1), administratorul
judiciar/lichidatorul va preciza dacă plățile prevăzute la alin. (1) lit. g) au
fost efectuate în executarea unui astfel de acord. Prevederile mai sus
mentionate se vor aplica și în cazul în care acordul se realizează în cadrul
procedurii prevǎzute de Legea nr. 381/2009.
În continuare, se va motiva existența prejudiciului,
legǎtura de cauzalitate dintre faptele sǎvârșite și starea de insolvență a
debitorului și culpa pârâților.
5.Temeiul de drept îl constituie
dispozițiile art. 138-140 din Legea nr. 85/2006.
6.Probe. Sunt aplicabile regulile prevǎzute de Codul de procedură
civilă în materie de probe, respectiv:
a) înscrisuri -
de regulǎ, raportul asupra cauzelor insolvenței întocmit de administratorul
judiciar /lichidatorul din care rezultă cauzele și împrejurările care au condus
persoana juridică debitoare la starea de insolvență, cu menționarea persoanelor
cǎrora le-ar fi imputabilǎ și existența premiselor angajärii räspunderii
acestora în condițiile art. 138, actul constitutiv al persoanei juridice și
eventuale acte de modificare a acestuia cu privire la numirea membrilor
organelor de conducere ori de supraveghere, precum si orice alte înscrisuri
socotite uutile cauzei, inclusiv cele administrate în cauza care are ca obiect
deschiderea procedurii prevǎzute de Legea nr. 85/2006;
b) interogatoriul
pârâților - pe aspectul faptelor
săvârsite de membrii orga-nelor de conducere sau de supraveghere ori al
persoanelor care au cauzat starea de insolvență și al dovedirii legăturii de
cauzalitate dintre fapta personală și preju-diciul suferit în averea
debitorului, urmat de cel al creditorului;
c) expertiza tehnicǎ de specialitate pentru
dovedirea elementelor rǎspunderii civile, mai ales în ipoteza prevǎzutǎ de art.
138 alin. (3) din lege.
7. Timbrajul. Potrivit art. 77 din lege,
toate actiunile introduse de administra-torul judiciar sau de lichidator în
aplicarea dispozițiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creanțelor,
sunt scutite de taxe de timbru.
Atunci când acțiunea este introdusă de comitetul
creditorilor, taxa judiciarǎde timbru este de 200 lei, potrivit art. 14 alin.
(1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
8. Instanta competentǎ:
a) teritorial -
competenta aparține instanței în a cărei rază teritorială se aflǎsediul
debitorului supus procedurii insolvenței, potrivit art. 6 din Legea nr.
85/2006;
b) material -
este competent tribunalul, prin judecǎtorul-sindic, conform art. 6 raportat la
art. 11 alin. (1) lit. g) şi art. 138 din aceeaşi lege.