1.Natura juridică. Este
o acțiune în realizare, patrimonială, personală, prin care
reclamantul-comisionar solicită de la pârâtul-comitent plata unei sume de bani
reprezentând comisionul datorat.
2.
Calitate procesualǎ activă
(reclamant) are comisionarul.
3. Calitate procesuală pasivǎ (pârât) are comitentul.
4.Obiectul acțiunii. Pe lângă obligarea pârâtului la plata comisionului
neachitat, reclamantul mai poate solicita dobânda pentru întârzierea în plata
comi-sionului (cea convenitǎ de pǎrți la încheierea contractului în temeiul
art. 1538C.civ. sau, dacǎ nu a fost stabilitǎ, dobânda în condițiile O.G. nr.
13/2011).
5.Motivele de fapt. Se va arǎta cǎ
între părți s-a încheiat un contract de comision şi, deşi comisionarul a
încheiat actele juridice cu terții, deci a executat mandatul încredințat de
comitent, acesta din urmǎ nu și-a îndeplinit obligația de platǎ a comisionului
[de exemplu reclamantul a încheiat cu terțul contractul de vânzare-cumpărare de
mnǎrfuri, pe seama comitentului, la care s-a obligat prin contractul de
comision, a primit/livrat mǎrfurile, a plǎtit/încasat prețul contractului de
vânzare-cumpǎrare de la tert, dar nu a primit remuneratia (comisionul)cuvenitǎ
de la pârâtul-comitent].
De asemenea, se va arǎta cǎ s-a parcurs procedura
participǎrii la ședința de informare cu privire la avantajele medierii.
6.Temeiul de drept îl constituie dispozițiile art.
2043-2053 C.civ.; în ceea ce priveste dobânda pe dispozițiile O.G. nr. 13/2011,
ale art. 1538 C.civ. - în situația solicitării penalităților de întârziere.
7.Probe. Sunt aplicabile dispozițiile art. 2044 C.civ., privind
proba contractului,potrivit cǎrora contractul de comision se încheie în formă
scrisă, autentică sau sub semnătură privată. Dacǎ prin lege nu se prevede
altfel, forma scrisă este necesarǎ numai pentru dovada contractului.
Astfel, deşi potrivit art. 309 alin. (2) C.proc.civ.,
contra unui profesionist se poate face dovada cu martori a oricărui act
juridic, indiferent de valoarea lui, dacǎ a fost fǎcut de acesta în exercițiul
activității sale profesionale, proba contractului de comision nu se poate face
prin martori, întrucât dispozițiile speciale (art. 2044C.civ.) cer proba
scrisǎ.
Astfel, spre exemplu, se vor depune contractul de
comision, contractul de vânzare-cumpărare sau alt contract încheiat cu terțul,
facturi, comenzi, avize de expediție sau orice alte acte din care rezultǎ cǎ
reclamantul-comisionar și-a îndeplinit obligația de a trata afaceri comerciale
cu terții pe seama comitentului.
Sunt, de asemenea, aplicabile dispozițiile art. 277
C.proc.civ. cu privire la înscrisurile întocmite de profesionişti, cele privind
înscrisul sub formă electronică,reglementat de Legea nr. 455/2001 privind
semnătura electronică, care are valoarea unui înscris sub semnǎtura privatǎ,
cele privind înscrisurile pe suport informatic (art. 282-284 C.proc.civ.) si
alte categorii de înscrisuri (art. 289-291C.proc.civ.) și cele ale art. 280
C.proc.civ. cu privire la registrele profesioniştilor. În raporturile dintre
profesionişti nu sunt aplicabile formalitatea multiplului exem-plar (art. 274
C.proc.civ.) şi formalitatea ,,bun şi aprobat” (art. 275 C.proc.civ.).De
asemenea, desi în raporturile dintre profesionişti, înscrisul nesemnat, dar
utilizat în mod obişnuit în exercițiul activitǎții unei întreprinderi pentru a
constata un act juridic, face dovada cuprinsului său, aceste dispoziții nu sunt
aplicabile pentru proba contractului de comision, întrucât legea impune forma
scrisǎpentru însǎşi dovedirea actului juridic. În ceea ce priveste proba datei
înscrisului,înscrisul sub semnătură privată întocmit în exercițiul activității
unei întreprinderi este prezumat a fi fost făcut la data consemnată în
cuprinsul sǎu, prezumție care poate fi combătută cu orice mijloc de probă, iar
dacă înscrisul nu conține nicio datǎ, aceasta poate fi stabilită în raporturile
dintre părți cu orice mijloc de probǎ.
Registrele profesioniştilor (comitentul si comisionarul)
constituie și ele mijloace de probǎ, spre exemplu pentru a dovedi efectuarea
sau nu a plǎții,potrivit urmǎtoarelor distincții: cele întocmite și ținute cu
respectarea dispozițiilor legale pot face între acestia deplină dovadă în
justiție, pentru faptele și chestiunile legate de activitatea lor profesională;
cele neținute cu respectarea dispozițiilor legale fac dovadǎ contra celor care
le-au ținut, fǎră însǎ ca partea care se prevaleazǎ de ele să poată scinda
conținutul lor. În toate cazurile, instanța este în drept a aprecia dacǎ se
poate atribui conținutului registrelor unui profesionist o altǎ putere
doveditoare, dacă trebuie să se renunțe la această probǎ în cazul în care
registrele pǎrților nu concordă sau dacă trebuie să acorde o credibilitate mai
mare registrelor uneia dintre pǎrți.
Referitor la capǎtul de cerere privind dobânda legală sau
plata penalitătilor,reclamantul va întocmi un calcul detaliat al acestora, cu
arǎtarea datei scadenței,a cuantumului dobânzii (prin raportare la dobânda de
referință a B.N.R.) sau al penalitǎților (calculat asupra sumei datorate,
defalcat pe fiecare zi de întârziere).
Se anexeazǎ, obligatoriu, dovada participǎrii la sedința
de informare cu privire la avantajele medierii. Dovada participării la sedința
de informare privind avantajele medierii se face printr-un certificat de
informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea și se depune la
dosarul cauzeil).
8.Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se calculează la valoare,
conform art. 3 din O.U.G. nr. 80)/2013 privind taxele judiciare de timbru2).
9. Dovada
participării la sedința de informare cu privire la avantajele medierii.
Potrivit art. 601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea
profesiei de mediator, astfel cum a fost modificat prin art. II din Legea nr.
115/2012şi prin art. VIII din O.U.G. nr. 4/2013, partea interesatǎ este ținută
să facă dovada
cǎ a participat la sedința de informare cu privire la
avantajele medierii, în litigiile civile a cǎror valoare este sub 50.000 lei,
cu excepția litigiilor în care s-a pronuntat o hotǎrâre judecǎtoreascǎ
executorie de deschidere a procedurii de insolvențǎ,a acțiunilor referitoare la
Registrul Comerțului și a cazurilor în care pǎrțile aleg să recurgă la
procedurile prevǎzute la art. 999-1018 C.proc.civ. Prin urmare,dacă valoarea
cererii este sub 50.000 lei, reclamantul va fi ținut să facă dovada cǎ a participat
la sedința de informare cu privire la avantajele medierii. Legea permite ca
efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii sǎ fie realizată
de cǎtre mediator, dar și de cǎtre judecător, procuror, consilier
juridic,avocat, notar, caz în care aceasta se atestă în scris. Dovada
participării la sedința de informare privind avantajele medierii se face
printr-un certificat de informare eliberat de mediatorul care a realizat
informarea și se depune la dosarul cauzei1).Conform art. 2 alin. (12) din Legea
nr. 192/2006, instanta va respinge cererea de chemare în judecată ca
inadmisibilǎ în cazde neîndeplinire de cǎtre reclamant a obligației de a
participa la sedința de informare privind medierea. Ulterior, va putea fi
formulată o nouă acțiune, dar e obligatorie parcurgerea procedurii de
informare.
10. Instanta competentǎ:
a) teritorial -
este competentă instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului,sau, dacǎ
domiciliul sau, după caz, sediul pârâtului estenecunoscut, instanta în a cǎrei
circumscripție se aflǎ resedința sau reprezentanța acestuia, iar dacǎpârâtul nu
are nici resedința ori reprezentanța cunoscută, instanța în a cǎrei
circumscripție reclamantul îşi are domiciliul, sediul, resedința ori
reprezentanta,dupǎ caz, conform art. 107 alin. (1) şi art. 108 C.proc.civ.
Fiind vorba despre o cerere privind executarea unui contract, este competentă
și instanța locului prevǎzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte,
a obligatiei [competenta teritorialǎalternativă prevǎzută de art. 113 alin. (1)
pct. 3 C.proc.civ.]. Instanta rǎmâne competentǎ sǎjudece procesul chiar dacă,
ulterior sesizării, pârâtul își schimbǎdomiciliul sau sediul. În cazul în care
societatea pârâtă are sucursale sau alte dezmembrǎminte fǎrǎ personalitate
juridicǎ, este competentă și instanța locului unde ea are acea sucursalǎ/acel
dezmembrământ, pentru obligațiile ce urmeazăa fi executate în acel loc sau care
izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul dezmembrǎmântului ori din fapte
sǎvârsite de acesta (art. 109 C.proc.civ.).Reclamantul are alegerea între mai
multe instante deopotrivǎ competente;
b) material -
instanța competentă este judecătoria sau tribunalul, după cum valoarea
despăgubirilor pretinse este de până la 200.000 lei sau peste aceastǎvaloare,
conform art. 94 pct. 1 lit. j) C.proc.civ., indiferent de calitatea
pǎrților,profesionisti sau neprofesionişti.