1.Natura juridicǎ.
Cererea de admitere a creanței reprezintǎ manifestarea de voințǎ a
creditorului, posesor al unei creante, de a fi înscris la masa credalăa
debitoarei, având în vedere scopul procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006, respectiv
instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului
aflat în insolvențǎ.
Cererea va îmbrǎca forma unei cereri de chemare în
judecatǎ, cu menționarea elementelor obligatorii prevǎzute de art. 65 din lege.
Termenul
de
formulare.
Cererea se depune în termenul stabilit prin hotǎrârea de deschidere a
procedurii.
În acest sens, potrivit art. 61 din Legea nr. 85/2006, în
urma deschiderii proce-durii, administratorul judiciar va trimite o notificare
tuturor creditorilor mentionati în lista depusǎ de debitor în conformitate cu
art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupǎcaz, în condițiile art. 32 alin. (2). Dacǎ
creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strǎinǎtate au reprezentanți în țară,
notificarea va fi trimisă acestora din urmǎ.Notificarea se realizează conform
prevederilor Codului de procedură civilǎși se va publica, totodatǎ, pe
cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de largǎcirculație și în Buletinul
procedurilor de insolvențǎ. Aceasta va cuprinde, printre altele, şi
termenul-limitǎ pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra
averii debitorului, care va fi de maximum 45 de zile de la deschiderea
procedurii, precum și cerințele pentru ca o creanțǎ înregistrată să fie
consideratăvalabilä. Potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, pentru
creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevǎzutǎ la art. 28 alin.
(1) lit. c), procedura notificării prevǎzute la art. 61 va fi consideratǎ
îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvențǎ.
Potrivit art. 76 din Legea nr. 85/2006, cu excepția
cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a fǎcut cu încǎlcarea
dispozițiilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii,
care nu depune cererea de admitere a creantelor pânǎ la expirarea termenului
prevǎzut la art. 62 alin. (1) lit. b), va fi decǎzut, cât priveste creanțele
respective, din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor si nu va
dobândi calitatea de creditor îndreptǎțit să participe la procedurǎ. El nu va
avea dreptul de a-și realiza creanțele împotriva debitorului sau a membrilor
ori asociaților cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare
ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sǎ nu fi fost
condamnat pentru bancrutǎ simplǎ sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit
rǎspunderea pentru efectuarea de plǎți ori transferuri frauduloase.
2.Titularul
cererii. Poate formula aceastǎ
cerere orice creditor, cu excepția salariatilor (ale cǎror creante vor fi înregistrate
de administratorul judiciar conform evidentelor contabile), a cǎrui creanță
este anterioară datei de deschidere a procedurii, indiferent dacă creanța este
sau nu stabilită printr-un titlu, inclusiv titularii acțiunilor la purtǎtor
emise de debitorul-societate pe acțiuni, precum și fidejusorul sau codebitorul
care a achitat creanta anterior deschiderii procedurii (cu suma pe care a
plǎtit-o creditorului).
Pot fi admise provizoriu la masa credală și creanțele
nescadente sau sub conditie. Potrivit legii, sunt considerate sub condiție si
acele creante care pot fi valorificate împotriva debitorului numai după
executarea unui codebitor principal.
3. Motivele de fapt. Se va arǎta cǎ
persoana care a depus cererea este creditor al debitoarei împotriva cǎreia s-a
deschis procedura și cǎ deține o creanțǎanterioară datei de deschidere a
procedurii.
De asemenea, se va indica suma datoratǎ, temeiul acesteia
și se vor face mențiuni cu privire la eventualele drepturi de preferință sau
garanții.
4.
Temeiul de drept îl constituie
dispozițiile art. 64 și 65 din Legea nr. 85/2006.
5. Probe. Sunt
aplicabile regulile prevǎzute de Codul de procedurǎ civilǎîn materie
probatorie, respectiv dovezi justificative ale creanței și ale actelor de
constituire de garanții, constând în: titlu executoriu, hotărâre judecătorească
sau efect de comert sau, dupǎ caz, contractul încheiat de pǎrți, facturi
fiscale, avize de expediție, contract de ipotecǎ, gaj, precum si orice' alt
înscris doveditor. Cât priveste titlurile de valoare, la ordin sau la purtǎtor,
posesorii acestora pot solicita administratorului judiciar restituirea
titlurilor originale și pǎstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta.
6. Timbrajul.
Taxa judiciarǎ de timbru este de 200 de lei, potrivit art. 14alin. (1) din
O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
7.Instanta competentǎ. Potrivit art. 64 alin. (1) din Legea nr.
85/2006,declarațiile de creanță vor fi înregistrate într-un registru care se
păstrează la grefa tribunalului (care a pronunțat hotǎrârea de deschidere a
procedurii, adicǎ cel în a cǎrui rază teritorială se află sediul debitorului,
conform art. 6 din lege)
Conform art. 66 din lege, toate creanțele sunt supuse
procedurii de verificare de cǎtre administratorul judiciar, cu excepția
creantelor constatate prin titluri executorii și a creantelor bugetare"
rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevǎzute de legi
speciale. De asemenea, potrivit aceluiaşi articol,toate creantele prezentate
pentru a fi admise și înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate
valabile și corecte dacǎ nu sunt contestate de cǎtre debitor,administratorul
judiciar sau creditori.
Principalele
modificǎri aduse de Codul insolvenței
Spre deosebire de art. 7 alin. (3) din Legea nr. 85/2006,
potrivit cǎruia, pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista
prevăzutăǎ la art. 28 alin. (1) lit. c),procedura notificǎrii prevǎzute la art.
61 era considerată îndeplinită dacă a fost efectuatǎ prin Buletinul
procedurilor de insolvențǎ, în conformitate cu O.U.G.nr. 91/2013, creditorii
nemenționați în lista prevǎzutǎ la art. 67 alin. (1) lit. c) şi care nu au fost
notificați vor fi repusi în termen și vor prelua procedura în stadiul în care
se afla în momentul înscrierii lor la masa credalǎ.
Sunt considerate creante anterioare si creanțele bugetare
constatate printr-un raport de inspecție fiscalǎ întocmit ulterior deschiderii
procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioarǎ a debitorului. În
termen de 60 de zile de la data publicǎrii în Buletinul procedurilor de
insolvențǎ, organele de inspecție fiscalǎvor efectua inspecția fiscalǎ și vor
întocmi raportul de inspecție fiscalǎ, potrivit prevederilor O.G. nr. 92/2003
privind Codul de procedurǎ fiscală, republicatǎ, cu modificǎrile și completările
ulterioare.
Creantele ce fac obiectul cererilor de deschidere a
procedurii care devin declarații de creantă pot fi actualizate cu accesorii
calculate până la data deschiderii procedurii, în termenul legal stabilit
pentru declararea creantelor.Creanta în baza cǎreia s-a deschis procedura
insolvenței este înregistratǎ de administratorul judiciar, în baza documentelor
justificative atasate cererii de deschidere a procedurii și în urma
verificării, fără a fi necesarǎ depunerea unei cereri de admitere, cu excepția
cazului în care se calculează accesorii pânǎ la data deschiderii procedurii.
Cererea de admitere a creanțelor trebuie fǎcutǎ chiar dacǎ
acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
Creantele nǎscute dupǎ data deschiderii procedurii, în
perioada de observatie sau în procedura reorganizării judiciare, inclusiv
creanțele bugetare născute dupǎ deschiderea procedurii, vor fi plǎtite conform
documentelor din care rezultǎ, nefiind necesară înscrierea la masa credalǎ.
Prevederea se aplicǎ în mod corespunzător pentru creanțele nǎscute după data
deschiderii procedurii de faliment.
În cazul în care se deschide procedura de faliment după
perioada de obser-vatie sau reorganizare, creditorii vor solicita înscrierea în
tabelul suplimentar pentru creanțele născute după data deschiderii procedurii
insolvenței ce nu au fost plǎtite.
Creanta unei pǎrti vǎtǎmate din procesul penal se înscrie
sub condiție suspensivă, până la soluționarea definitivă a acțiunii civile în
procesul penal în favoarea părții vătămate. În cazul în care acțiunea civilă în
procesul penal nu se finalizeazá pânǎ la închiderea procedurii insolvenței, fie
ca urmare a reusitei planului de reorganizare, fie ca urmare a lichidării,
eventualele creante rezultate din procesul penal vor fi acoperite din averea
persoanei juridice reorganizate sau, dacǎ este cazul, din sumele obținute din
acțiunea în atragerea räspunderii patrimoniale a persoanelor ce au contribuit
la aducerea persoanei juridice în stare de insolventǎ, potrivit prevederilor
art. 169 şi urm. din O.U.G. nr. 91/2013.
Creantele provenind din contracte
de leasing, reziliate înainte de data deschiderii
procedurii insolventei, vor fi înregistrate astfel: a) dacă proprietatea bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing se
transferǎ debitorului,
creanta va fi înregistratǎ
potrivit prevederilor art. 159 alin. (1) pct. 3 din O.U.G.nr. 91/2013; b) dacǎ
bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată doar diferenta dintre
valoarea întregii creante și valoarea
de piatǎ a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent; c) dacǎ unul sau mai multe din
bunurile recuperate
au fost vândute de cǎtre
societatea de leasing până la data întocmirii tabelului preliminar al creantelor, pentru acestea se va deduce dintotalul
creanței de
înregistrat pretul obținut din
vânzare. În cazul contractelor de leasing în derulare la data deschiderii procedurii, ratele curente de după
deschiderea procedurii
nu vor fi înscrise în tabelul
creditorilor, fiind plǎtite la scadențǎ. Pentru ratele anterioare înscrise în tabel, acestea vor urma regimul
juridic al creantelor
prevǎzute la art. 159 alin. (1)
pct. 3 din O.U.G. nr. 91/2013, iar neachitarea lor nu va putea fi invocată ca temei al refuzului finalizării
contractului și transferului dreptului
de proprietate, dacǎ ratele curente și celelalte obligații curente de după deschiderea procedurii au fost respectate.