1. Natura juridicǎ. Este o acțiune în realizare,
patrimonialǎ, personalǎ, prín care se valorificǎ un drept de creanță, respectiv
dreptul la plata dividendelor.
2.Calitate procesuală activă (reclamant) are asociatul/acționarul
îndreptătit la plata dividendelor.
3. Calitate procesuală pasivă (pârât) are societatea.
4. Motivele de fapt.
Reclamantul va justifica în ce calitate introduce cererea şi, în continuare, va
arǎta cǎ, deși au fost aprobate situațiile financiare anuale ale societǎții,
pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată a dividendelor cuvenite1).
Cu privire la data exigibilității
dividendelor, se disting două situații:
a) dacă prin hotǎrârea adunării asociaților s-a stabilit
un termen pentru plata acestora, obligația societǎții de platǎ a dividendelor
începe sǎ curgă de la data termenului stabilit.
b) în cazul în care nu s-a stabilit un termen, dar acesta
este prevǎzut în legi speciale,dividendele se vor plǎti la termenul fixat prin
acestea, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobǎrii situației financiare
anuale aferente exercițiului financiar încheiat.
Potrivit legii, pentru perioada întârzierii în plata
dividendelor societatea datorează daune-interese la nivelul dobânzii legale.
Dobânda pentru întârzierea în plata dividendelor este
dobânda legală penali-zatoare, potrivit art. 3 din O.G. nr. 13/2011. Rata
dobânzii legale penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobânzii de
referință a Băncii Naționale a României (care este rata dobânzii de politică
monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administrație al Bǎncii
Naționale a României) plus 4 puncte procentuale [art. 3 alin. (2) din O.G. nr.
13/2011].
Potrivit art. 3 alin. (21) din acest act normativ,
introdus prin Legea nr. 72/2013,în raporturile dintre profesionişti, dobânda
legală penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobânzii de referințǎ plus
8 puncte procentuale. Nivelul ratei dobânzii de referință a Bǎncii Naționale a
României se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija
Bǎncii Naționale a României, ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică
monetară se modifică.
Dobânzile curg de la data scadenței, întrucât debitorul
(societatea) se aflǎ de drept în întârziere. Astfel, potrivit art. 1523 alin.
(2) lit. d) C.civ., debitorul se aflǎde drept în întârziere atunci când nu a
fost executată obligația de a plǎti o sumǎde bani, asumată în exercițiul
activității unei întreprinderi.
5.Temeiul de drept îl reprezintă art. 67 din Legea nr. 31/1990 și art. 3 din O.G.nr.
13/2011.
6.Probe. În materie probatorie sunt aplicabile normele dreptului
comun,respectiv înscrisuri -
obligatoriu actul constitutiv al societății şi hotărârea adunärii generale a
asociaților prin care s-au aprobat situațiile financiare anuale ale societǎții -interogatoriul pârâtei etc.
Referitor la capătul de cerere privind dobânda legalǎ,
reclamantul va întocmi un calcul în scris, cu arǎtarea datei scadenței și a
cuantumului dobânzii, prin raportare la dobânda de referințǎ a B.N.R.
Se anexeazǎ, obligatoriu, înscrisul despre rezultatul
concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs concilierii directe,
dovada că de la data primirii acestei convocǎri au trecut 30 de zile. Dovada
acesteia se face cu înscrisul reprezentând confirmarea de primire a convocǎrii.
7. Timbrajul. Taxa judiciară de timbru se
stabileste la valoare, potrivit art. 3din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele
judiciare de timbru1).
8. Dovada
participǎrii la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii.
Potrivit art. 601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea
profesiei de mediator, astfel cum a fost modificat prin art. II din Legea
nr.115/2012şi prin art. VIII din O.U.G. nr. 4/2013, partea interesată este
ținută să facǎ dovada cǎ a participat la sedința de informare cu privire la
avantajele medierii, în litigiile civile a cǎror valoare este sub 50.000 lei,
cu excepția litigiilor în care s-a pronunțat o hotǎrâre judecătorească
executorie de deschidere a procedurii de insolvențǎ,a acțiunilor referitoare la
Registrul Comertului și a cazurilor în care pǎrțile aleg sǎ recurgǎ la
procedurile prevǎzute la art. 999-1018 C.proc.civ. Cum cererea de platǎ a
dividendelor poate fi calificată drept un litigiu civil, în concepția monistă a
noului Cod civil, considerǎm cǎ, dacă valoarea prejudiciului indicat în cererea
de opoziție este sub 50.000 lei, reclamantul va fi ținut să facă dovada cǎ a
participat la sedința de informare cu privire la avantajele medierii. Legea
permite ca efectuarea procedurii de informare asupra avantajelor medierii să
fie realizatǎde cǎtre mediator, dar și de cǎtre judecǎtor, procuror, consilier
juridic, avocat,notar, caz în care aceasta se atestǎ în scris. Conform art. 2
alin. (12) din Legea nr. 192/2006, instanta va respinge cererea de chemare în
judecată ca inadmisibilăîn caz de neîndeplinire de cǎtre reclamant a obligației
de a participa la şedința de informare privind medierea. Ulterior va putea fi
formulată o nouă acțiune, dar este obligatorie parcurgerea procedurii de
informare.
9. Instanta competentǎ:
a) teritorial -
este competentă instanța judecătoreascǎ în a cǎrei rază teritorialǎse află
sediul principal al societății, conform art. 63 din Legea nr. 31/1990 si art.
119 C.proc.civ.;
b) material - considerǎm
cǎ, find vorba despre o cerere prevǎzutǎ de Legea nr.31/1990, competenta nu se
determină dupǎ regulile de drept comun in materie de competență după valoare,
ci aceasta aparține tribunalului, conform art. 63 din Legea nr. 31/1990,
potrivit cǎruia: ,,Cererile și cǎile de atac prevăzute de prezenta lege, de
competenta instantelor judecǎtoreşti, se soluționează de tribunalul în a cǎrui
circumscripție își are societatea sediul principal”.