1.Natura juridică. Acțiunea în anularea hotărârii adunǎrii generale adoptate cu încǎlcarea legii ori a actului constitutiv are caracterul unei acțiuni societare,fiind exercitată în folosul societății şi al acționarilor, și nu pentru protejarea unui interes personal.

 

Dispozițiile care privesc atacarea hotǎrârii adunării generale se aplică tuturor formelor de societate, însǎ, în cazul societății cu răspundere limitatǎ, art. 196 din Legea nr. 31/1990 prevede o derogare cu privire la termenul de introducere.

Termen de introducere. Cererea de anulare a hotărârii generale se poate formula în termen de 15 zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, Partea a IV-a sau chiar înainte de publicarea acesteia, dacă este cunoscut conținutul său.În practica judiciară s-a arătat că acționarul care are cunoștință de conținutul hotǎrârii o poate ataca înainte de publicarea acesteia, deoarece astfel se reduce perioada de incertitudine cu privire la soarta sa. Atâta vreme cât nu existǎpublicarea hotǎrâriiîn Monitorul Oficial, actionarul este în termen sǎ o atace,chiar dacǎ s-ar face dovada cǎ hotǎrârea a fost menționată la ORC sau cǎ aceasta ar fi fost comunicată acționarului, cazurile de echipolențǎ de la art. 468 C.proc.civ.nefiind aplicabile. Termenul de 15 zile este unul de prescripție, fiind, prin urmare,susceptibil de suspendare în cazurile prevǎzute de art. 2532 C.civ. și de întrerupere pentru cauzele prevǎzute de art. 2537 C.civ. În ceea ce priveste calculul său, ca pentru orice termen stabilit pe zile, se va aplica regula calculării pe zile libere,astfel încât nu se va lua în calcul prima și ultima zi a termenului, iar acesta se va împlini la ora 24.00 a ultimei zile sau, după caz, la ora la care încetează programul de lucru la instanțǎ [art. 2553 C.civ.]. În cazul în care se invocă motive de nulitate absolutǎ, dreptul la acțiune este imprescriptibil [art. 132 alin. (2) şi (3) din Legea nr.31/1990].

2.Calitate procesualǎ activǎ (reclamant) au:

a) atunci când se invocǎ motive de nulitate relativǎ:

- acționarii/asociații care nu au luat parte la adunarea generalǎ, indiferent de motivul neparticipǎrii;

- actionarii/asociații care au1 luat parte la adunarea generală, însă au votat împotrivǎ și au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al adunării. În acest caz, condițiile sunt cumulative, prin urmare, dacǎ acționarul s-a abținut sau nu a cerut sǎ se insereze votul sǎu negativ în procesul-verbal al adunǎrii, el nu va avea calitatea de a ataca hotǎrârea AGA pentru motive de nulitate relativă.Acționarul va putea, însǎ, proba cǎ, deși a cerut să se insereze votul său negativ în procesul-verbal al adunării, această mențiune nu s-a făcut. Condiția inserǎrii votului negativ în procesul-verbal al adunǎrii este valabilǎ chiar și în cazul votului secret, în caz contrar acționarul neputând ataca hotǎrârea AGA.

În ceea ce îi priveste pe mnembrii consiliului de administrație și ai directoratului,precum și pe membrii consiliului de supraveghere, din interpretarea art. 132alin. (6) şi (7) din Legea nr. 31/1990, s-ar putea trage concluzia cǎ aceștia au și ei calitatea de a ataca hotǎrârea AGA1. Considerǎm cǎ aceste persoane au calitatea de a ataca hotǎrârea AGA pentru motive de nulitate relativă numai dacǎ au și calitatea de acționar"). În caz contrar, acestia vor putea invoca numai motive de nulitate absolutǎ, ca orice persoană interesatǎ.

Când, prin hotǎrârea atacată, membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere au fost revocați din funcție, acestia nu au calitate procesualǎ activǎ, neputând ataca hotărârea [art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990]. Interdicția nu îi vizează pe membrii directoratului, întrucât desem-narea membrilor directoratului revine consiliului de supraveghere, iar nu AGA [art. 1532 alin. (4) din Legea nr. 31/1990].

Calitatea procesuală activǎ presupune calitatea de acționar la momentul adoptǎrii hotǎrârii, chiar dacǎ pânǎ la momentul introducerii acțiunii aceastǎcalitate a fost pierdutǎ. Invers, calitatea de acționar la momentul introducerii acțiunii nu conferǎ calitate procesuală activă celui care, la momentul adoptǎrii hotǎrârii nu avea calitatea de acționar.

b) atunci când se invocǎ motive de nulitate absolutǎ, orice persoanǎ inte-resatǎ.

Membrii consiliului de administrație, respectiv ai consiliului de supraveghere care au fost revocați din funcție nu au calitate procesuală activă pentru a ataca prin hotǎrârea de revocare nici chiar pentru motive de nulitate absolutǎ, chiar dacă ar îndeplini condiția dde persoană interesată, interdicția impusă art. 132alin. (4) din Legea nr. 31/1990 fiind una absolutǎ.

Chiar dacă este vorba despre motive de nulitate absolută, reclamantul trebuie să justifice un interes legitim, personal, nǎscut și actual pentru introducerea unei astfel de acțiuni în anulare.

Cenzorii societǎții ar putea constitui astfel de persoane interesate, iar acționarii care nu îndeplinesc condițiile de a invoca motivele de nulitate relativă le pot invoca pe cele de nulitate absolută, dacă justifică un astfel de interes.

În ceea ce îi privește pe creditorii societǎții, care au creanțe anterioare adoptării unei hotǎrâri privitoare la modificarea actului constitutiv, acestia au deschisǎ doar calea specialǎ a opoziției prevǎzute de art. 62 din Legea nr. 31/1990, iar nu și calea acțiunii în anulare a hotǎrârii AGA, chiar dacă pot justifica un interes și motivele invocate ar fi de nulitate absolutǎ.

3.Calitate procesualǎ pasivǎ (pârât) are societatea, reprezentatǎ prin con-siliul de administratie, respectiv prin directorat.

Dacǎ hotǎrârea este atacată de toți membrii consiliului de administrație, socie-tatea va fi reprezentatǎ în justiție de persoana desemnată de presedintele instanței dintre acționarii ei, care va îndeplini mandatul cu care a fost însărcinată pânăcând adunarea generalǎ, convocată în acest scop, va numi un reprezentant.

Dacǎ hotǎrârea este atacată de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către consiliul de supraveghere.

 

 

 4.Motivele actiunii. Se vor menționa:

a) în ce calitate a introdus reclamantul cererea;

b) faptul cǎ hotǎrârea a fost publicatǎ în Monitorul Oficial, Partea a IV-a,potrivit art. 132 alin. (2) din Legea nr.31/1990;

c) cauza/cauzele de nulitate absolută sau relativă care afectează valabilitatea hotǎrârii adunării generale, respectiv dacă este vorba de încălcarea unor dispoziții legale de ordine publică sau încǎlcarea unor norme legale supletive sau a actului constitutiv.

Nu pot fi invocate motive de oportunitate, ci numai de nelegalitate, respectiv încǎlcarea unor dispoziții legale sau a actului constitutiv.

Cu titlu de exemplu, nulitatea absolutǎ poate fi invocată pentru următoarele motive:

- nerespectarea normelor referitoare la convocarea adunǎrii generale,prevǎzute la art. 117-120 din Legea nr. 31/1990, cu excepția cazului prevǎzut la art. 121, respectiv întrunirea acționarilor reprezentând întreg capitalul social, fǎrǎa fi necesarǎ respectarea condițiilor de convocare (spre exemplu neindicarea în mod clar, precis, a ordinii dezi în convocator sau neintroducerea noilor puncte pe ordinea de zi, cerute în condițiile art. 1171 din Legea nr. 31/1990 de acționarii care detin cel putin 5% etc.);

- adunarea generală s-a ținut în alt loc și la o altă dată decât cele arǎtate în convocare;

- hotărârea atacată a fost luată cu un cvorum și majoritate mai mici decât cele prevǎzute în lege;

- nerespectarea termenelor de ținere a adunǎrii, în raport de data convo-cǎrilor;

- hotărârea a fost luată cu votul membrilor consiliului de administrație, directo-ratului sau consiliului de supraveghere, în condițiile în care acesta era interzis de lege;

- hotǎrârea este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri;

- hotǎrârea a fost luatǎ cu încǎlcarea dreptului la informare al acționarilor,prevǎzut de art. 117 din Legea nr. 31/1990;

- hotǎrârea a fost luatǎ cu excluderea acționarilor care aveau dreptul să voteze etc.;

Sunt hotǎrâri lovite de nulitate relativǎ, spre exemplu, urmǎtoarele:

- hotǎrârile luate cu participarea și votul unor persoane lipsite de capacitate deplină de exercițiu;

- hotărârile luate cu participarea și votul unor persoane al cǎror consimțământ a fost viciat;

- hotǎrârile luate cu încǎlcarea dispozițiilor actului constitutiv etc.1)

5.Temeiul de drept îl reprezintǎ art. 132 din Legea nr. 31/1990.

6.Probe. În principal, se va administra proba cu înscrisuri, fiind obligatorie depunerea următoarelor înscrisuri:

- înscrisuri privind dovada calitǎții celui care formulează acțiunea; de exemplu,în cazul acționarilor, se va depune la grefa instanței cel puțin o acțiune sau extras din registrul acționarilor (în cazul acțiunilor dematerializate);

- actul constitutiv sau actul aditional de modificare a actului constitutiv ori extras din registrul comerțului;

- hotǎrârea adunǎrii generale;

- procesului-verbal al şedinței adunǎrii generale. Potrivit art. 131 din Legea nr. 31/1990, acest proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar, constatǎ înde-plinirea formalitǎților de convocare, data şi locul adunǎrii generale, acționarii prezenți, numǎrul acțiunilor, dezbaterile în rezumat, hotǎrârile luate, iar la cererea acționarilor, declarațiile fǎcute de ei în ședințǎ. La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, precum și listele de prezențǎ a acționarilor.Procesul-verbal trebuie trecut în registrul adunǎrilor generale, astfel încât se poate depune/solicita si copie de pe acesta;

- Monitorului Oficial, Partea a IV-a, în care s-a publicat hotǎrârea (în situația în care aceasta s-a publicat).

Legea nu interzice administrarea si a altor dovezi (ca de exemplu interogatoriul pǎrții adverse sau proba cu martori), însǎ acestea sunt folosite de regulă pentru probarea unei situații de fapt, prin care se tinde să se conteste realitatea celor mentionate în procesul-verbal. În acest caz, se aplică dispozițiile de drept comun în materie procesual civilǎ [art. 309 alin. (2) C.proc.civ., art. 351 şi urm. C.proc.civ.].

7.Timbrajul. Potrivit art. 8 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererile în anularea sau în constatarea nulității unui act juridic nepatrimonial se taxeazǎ cu 100 lei. Deși textul nu este adecvat materiei nulitǎții hotǎrârii AGA, considerǎm că acțiunea în nulitatea societății va fi supusă acestei taxe de timbru, în lipsa altor dispoziții legale care să reglementeze sau să includǎîn sfera lor de reglementare o taxǎ de timbru distinctǎ pentru această categorie de acțiuni.

8.Instanța competentă:

a) teritorial - este competentă instanța în a cǎrei rază teritorialǎ îşi are sediul societatea, conform art. 63 din Legea nr. 31/1990 şi art. 119 C.proc.civ.;

b) material - competența aparține tribunalului, potrivit art.63 din Legea nr.31/1990.

Inapoi