1.Natura juridicǎ. Este
o acțiune personală, prin care se antrenează răspun-derea persoanei care are
paza juridică a unui lucru pentru prejudiciul cauzat de acesta.
2. Calitate procesuală activă (reclamant) are orice persoanǎ care pretinde cǎ i-a fost
cauzat un prejudiciu de lucrul aflat în paza juridică a altei persoane.
3. Calitate procesuală pasivă (pârât) are persoana care are
paza juridicǎ a lucrului ce a cauzat prejudiciul reclamat, adicǎ persoana -
fizică sau juridicǎ -care are, în mod independent, puterea, folosinta,
diriguirea, controlul şi supravegherea asupra lucrului, ceea ce nu presupune
neapǎrat contactul nemijlocit cu lucrul.
4.Motivele de fapt. Se vor menționa şi argumenta în
fapt condițiile rǎspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri în general,
prin indicarea:
a) prejudiciului
suferit de reclamant, constând,
de exemplu, în distrugerea sau degradarea unui lucru, vǎtămarea sănătății sau a
integritǎții corporale a recla-mantului etc.;
b) acțiunii lucrului
ce a generat prejudiciul reclamat, constând, de exemplu,într-un
accident de circulație cauzat în urma impactului direct al autoturismului cu
victima sau în urmma proiectǎrii unei pietre din roata autovehiculului aflat în
mişcare etc.;
În ceea ce priveste noțiunea de lucru, intră în domeniul de reglementare al art. 1376 alin. (1)
C.civ. numai lucrurile neînsuflețite, mobile şi imobile, indiferent dacǎ
acestea, prin natura lor, sunt sau nu potențial periculoase și indiferent
dacăau sau nu un dinamism propriu ori dacǎ au produs prejudiciul fiind în
miscare sau aflându-se în staționare2). Astfel, instanțele judecǎtorești au
aplicat rǎspunderea instituită prin art. 1376 alin. (1) C.civ. în cazuri foarte
variate de cauzare de prejudicii prin: accidente de circulație, accidente
legate de folosirea energiei electrice (de exemplu prin ruperea unor fire
electrice și electrocutarea unor persoane ori animale), explozia unui cazan,
explozia unei conducte de gaze naturale, spargerea unei conducte de apǎ,
cǎderea într-o groapă de canal neacoperită, surparea unui mal, cǎderea unui
arbore, cǎderea gheții de pe acoperis, cǎderea unei glastre cu flori asezate pe
pervazul unei ferestre ori într-un balcon etc.
c) existenței
raportului de cauzalitate dintre acțiunea lucrului (și nu acțiunea proprie a
paznicului juridic al lucrului) și prejudiciu,
în sensul că prejudiciul reclamat este urmarea acțiunii lucrului aflat în paza
juridică a pârâtului, cum se întâmplǎ, de exemplu, atunci când prejudiciul este
urmarea accidentului de circulatie provocat de autoturismul proprietatea
pârâtului etc.;
d) calitǎții pârâtului de paznic juridic al lucrului ce a cauzat prejudiciul, calitate ce rezultǎ din faptul cǎ acesta are, în fapt, autoritatea, puterea de comandă, de direcție asupra lucrului. Poate avea calitatea de paznic juridic proprietarul lucrului,în privința căruia operează o prezumție relativă de pază juridicǎ (chiar și în cazul în care a pierdut lucrul, precum și în caz de neuz al lucrului sau de abandonare voluntară a acestuia, până la preluarea lui de organele de stat îndreptǎțite) sau,după caz, titularul unor dezmembrăminte ale dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitație, superficie, servitute aparentă), titularul posesiei (adică cel ce exercitǎstǎpânirea lucrului animo sibi habendi, bucurându-se de prezumția de proprietate ca efect al posesiei), persoana cǎreia proprietarul i-a transmis paza juridicǎ a lucrului în baza unui contract de închiriere, de comodat etc. ori persoana care si-a însuşit lucrul în contra voinței proprietarului, de pildǎ prin furt sau prin exercitarea abuzivǎ de cǎtre salariat a funcțiilor încredințate de angajator etc.
În ce priveste condiția existentei unei culpe, în noua
reglementare a rǎspunderii pentru lucruri din art. 1376 alin. (1) C.civ. ideea
garanției pentru riscul de activitate este prevǎzutǎ expres prin
sintagma,,independent de orice culpǎ”.
O particularitate a noului Cod civil o reprezintǎ alin.
(2) al art. 1376 C.civ. potrivit cǎruia ,,dispozițiile alin. (1) sunt
aplicabile și în cazul coliziunii unor vehicule sau în alte cazuri similare. Cu
toate acestea, în astfel de cazuri, sarcina reparării tuturor prejudiciilor va
reveni numai celui a cǎrui faptă culpabilă întrunește, fațăde ceilalți,
condițiile fortei majore”. Prezintǎ noutate introducerea unei reguli pentru
ipoteza în care prejudiciul s-a produs prin coliziunea dintre mai multe autovehicule,
fǎrǎ a se putea stabili vinovǎția unei anumite persoane. În cazul în care se
poate stabili culpa celor implicați, acestia vor rǎspunde în condițiile
rǎspunderii delictuale pentru propria faptǎ. În raport cu ceilalți conducători
auto,la rândul lorpaznici juridici ai autovehiculelor implicate, această faptǎ
reprezintǎun caz de forță majoră, de natură să înlăture răspunderea lor, în
măsura în care nu au contribuit la producerea prejudiciului. Noțiunea de forțǎ
majorǎ are un sens particular fațǎ de cel cunoscut, find raportat la acel
eveniment natural sau anonim care s-a produs independent de vointa omului, cum
ar fi apariția intempestivǎ a unui om, lucru sau animal pe sosea, derapajul
cauzat de prezența unei pelicule de ulei pe carosabil sau unei denivelǎri,
semnalizarea incompletă sau inexactă a drumului etc.2) Dacǎ, însǎ, acest lucru
este imposibil, se pune problema angajärii rǎspunderii paznicilor juridici ai
lucrurilor implicate în accident, caz în care vor fi aplicabile dispozițiile
art. 1376 alin. (2) teza I C.civ.
5. Temeiul de drept îl reprezintă
dispozițiile art. 1376 C.civ.
6. Probe:
a) înscrisuri -
orice înscrisuri de naturǎ a dovedi îndeplinirea conditiilor rǎspunderii pentru
prejudiciile cauzate de lucruri în general, cum ar fi, procesul-verbal de
constatare a accidentului auto (dacă prejudiciul este urmarea unui astfel de
accident), spre a dovedi producerea prejudiciului, cauzele acestuia și autorul
lui, titlul în baza căruia pârâtul deține lucrul prin a cǎrui acțiune s-a
cauzat prejudiciul reclamat (care poate fi un contract de vânzare-cumpărare, de
donație,de schimb, de închiriere, de comodat etc.), precum și orice alte
înscrisuri care dovedesc cuantumul prejudiciului;
b) interogatoriul
pârâtului- pe aspectul calității sale
de paznic juridic al lucrului,al producerii prejudiciului și al cuantumului
acestuia;
c) martori - pe
aspectul îndeplinirii condițiilor rǎspunderii pentru prejudiciile cauzate de
lucruri în general, care se constituie în fapte juridice, respectiv existenta
prejudiciului şi cuantumul acestuia, existența acțiunii lucrului, a raportului
de cauzalitate dintre prejudiciu și acțiunea lucrului și a calității pârâtului
de paznic juridic al lucrului atunci când această calitate se pretinde cǎ se
întemeiază pe exercitarea posesiunii lucrului;
d) expertizǎ de evaluare
a prejudiciului
- atunci când cuantumul acestuia nu a fost recunoscut de pârât sau nu a fost
probat prin celelalte mijloace de probǎenuntate anterior.
7. Timbrajul. A
se vedea supra nr. 70a - Actiunea în rǎspundere civilǎdelictualǎ pentru fapta proprie, pct.7.
8.Instanta competentǎ. A
se vedea supra nr. 70a -
Acțiunea în rǎspundere civilǎ delictualǎ pentru fapta proprie, pct. 8.