1.Natura juridicǎ. Procedura specială pentru înscrierea drepturilor obținute prin uzucapiune depășește sfera unei simple formalități de publicitate imobiliară reglementate de Legea nr. 7/1996, necesitând asistența juridică a unui avocat specializat în drept civil din Brașov. Aceasta integrează atât analiza îndeplinirii condițiilor de fond pentru dobândirea dreptului real, cât și dispunerea înscrierii în cartea funciară ca un efect direct al constatării uzucapiunii. Acest mecanism se aplică strict uzucapiunii extratabulare. Forma tabulară se invocă de regulă ca apărare de fond sau prin cerere reconvențională în cadrul unui proces de revendicare ori de anulare a titlului, indiferent dacă se solicită sau nu rectificarea de carte funciară.

Prima etapă are o natură necontencioasă, instanța dispunând citarea proprietarului tabular sau a moștenitorilor săi, dacă sunt cunoscuți. Reclamantul trebuie să depună înscrisurile doveditoare prevăzute de Codul de procedură civilă pentru a clarifica statutul juridic al imobilului. Publicitatea și citările legale oferă proprietarului real posibilitatea concretă de a afla despre proces și de a formula o opoziție. În absența unei cărți funciare, identificarea se realizează similar acțiunilor bazate pe vechiul Cod Civil din 1864, probatoriul urmând regulile de drept comun.

Dacă în termen de 6 luni de la ultima publicație nu se înregistrează nicio opoziție, dosarul se soluționează în camera de consiliu conform regulilor necontencioase, dar cu administrarea probelor obligatorii. Această abordare rezolvă litigiile frecvente în care proprietarul înscris inițial nu mai este în viață, decesul nu poate fi probat din cauza vechimii actelor, iar succesiunea sa a rămas nedezbătută. Dacă se formulează opoziții, procesul devine contencios, oponentul preia rolul de pârât, iar cauza se tranșează prin hotărâre judecătorească. În ambele situații, instanța examinează riguros îndeplinirea condițiilor din Codul Civil.

Natura juridicǎ a opoziției este controversată. Ea pare a fi un mijloc de apărare, prin care oponentul solicită respingerea cererii, invocând un drept propriu asupra bunului,precum și apǎrări de fond din care rezultǎ cǎ nu sunt îndeplinite condițiile uzucapiunii.Totuși, fatǎ de împrejurarea cǎ opoziția se comunică reclamantului, pentru a formula întâmpinare, s-a exprimat și opinia că opoziția ar avea o natură similară unei cereri reconvenționale sau cǎ ar fi o formă de intervenție sui generis.

Faptul cǎ oponentul nu trebuie sǎ formuleze o cerere proprie [deşi nu poate fi exclusǎ formularea unei cereri în revendicare pe calea unei cereri reconventionale formulate odatǎ cu opoziția, cerere care ar urma regimul prevǎzut de art. 123alin. (1) C.proc.civ.] pledeazǎ pentru calificarea opoziției drept un mijloc de apǎrare sui generis, apǎrare prin exercitarea cǎreia tertul devine parte în proces.

2.Titularul opoziției poate fi atât adevǎratul proprietar al imobilului, înscris anterior în cartea funciară sau, dupǎ caz, neînscris (proprietar extratabular) ori succesorii acestuia, cât și alți titulari ai unor drepturi reale constituite de adevǎratul proprietar şi care s-ar vedea în situația în care drepturile lor s-ar stinge, dacǎcererea reclamantului de dobândire prin uzucapiune a dreptului de proprietate ar fi admisǎ2).

3.Considerǎm cǎ datele de identificare ale reclamantului, altele decât numele sau denumirea acestuia, nu mai trebuie reluate în cuprinsul cererii de opoziție,ele regǎsindu-se la dosarul cauzei.

4.Obiectul opoziției constǎ în cererea de respingere a cererii de înscriere formulatǎ de reclamant.

5. Motivele opozitiei. Oponentul va indica motivele de fapt și de drept pentru care nu sunt îndeplinite condițiile uzucapiunii extratabulare. Pentru admiterea acțiunii se impune verificarea riguroasă a îndeplinirii următoarelor cerințe cumulative:

a) Titularul înscris în cartea funciară a decedat sau, în cazul entităților juridice, și-a încetat activitatea, ori a renunțat expres la proprietate prin declarație înscrisă în registrele de publicitate imobiliară, fie imobilul nu a fost niciodată deschis într-o carte funciară.
b) Exercitarea unei posesii efective timp de 10 ani. Reclamantul poate adăuga la intervalul său timpul în care bunul a fost stăpânit de posesorul precedent de la care a preluat posesia (joncțiunea posesiilor presupune transmiterea legală a stăpânirii de la o persoană care nu era proprietar, fiind exclusă în caz de deposedare abuzivă sau preluare de la adevăratul proprietar). Termenul curge doar după decesul, desființarea sau înregistrarea renunțării proprietarului tabular, ori de la debutul posesiei utile dacă imobilul este neînscris.
c) Posesia să fie utilă, manifestată sub nume de proprietar, nu ca o simplă detenție precară. Legea instituie o prezumție de posesie pentru cel ce deține bunul, însă detentorul inițial (chiriaș, comodatar) este prezumat că își păstrează acest statut până la intervertirea precarității. Posesia este utilă dacă este continuă, publică și pașnică, fiind scutită de viciile discontinuității, clandestinității sau violenței. Caracterul util este prezumat, sarcina probei viciilor revenind pârâtului, dar instanța va verifica aceste aspecte și în procedura necontencioasă prin audierea martorilor.
d) Până la depunerea cererii de înscriere de către uzucapant, nicio altă persoană nu a înregistrat o cerere valabilă de înscriere a propriului drept asupra imobilului, în timpul sau după împlinirea termenului legal.

6.Temeiul de drept îl reprezintă dispozițiile art. 1051 alin. (2) lit. e) şi alin. (6) C.proc.civ.

7.Probe:

a) înscrisuri - se vor depune la dosar înscrisuri din care rezultă, după caz, lipsa posesiei (de exemplu un contract din care rezultă că reclamantul este detentor precar) ori întreruperea prescripției, într-una din modalitățile arătate de art. 934raportat la art. 2537-2538 C.civ.;

c) dacă este cazul, expertizǎ tehnicǎ topograficǎ, pentru a dovedi întinderea realǎ a terenului aflat în posesia reclamantului, prin ipotezǎ diferită de cea rezultatădin documentația cadastrală depusă la dosar de reclamant.

8.Timbrajul. Fiind vorba despre un mijloc de apǎrare, opoziția nu este supusǎtimbrajului. Dacă odatǎ cu opoziția se formulează o cerere reconvenționalǎ, sunt aplicabile dispozitiile art. 34 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cererea reconvențională fiind taxabilă după regulile aplicabile unei cereri cu acelasi obiect, formulate pe cale principalǎ.

9.Instanta competentǎ. Indiferent cǎ este calificată ca o cerere incidentală(art. 123 C.proc.civ.) sau ca mijloc de apǎrare (art. 124 C.proc.civ.), opoziția este de competența instantei învestite cu cererea de înscriere în cartea funciarǎ a dreptului real dobândit în temeiul uzucapiunii.

Inapoi