1.Natura juridicǎ. Acțiune în nulitatea unui act juridic este o acțiune mixtǎ în realizare, prin care se urmǎreste lipsirea actului juridic de acele efecte contrare normelor juridice edictate pentru încheierea sa valabilǎ. Argumentul în favoarea acestei susțineri derivǎ din faptul că acțiunea în constatarea nulității se formuleazǎîntotdeauna pe cale principalǎ, întrucât această acțiune nu are niciodată caracter subsidiar.

Pentru acțiunile în constatare, o condiție de admisibilitate este aceea cǎ partea nu poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege, conform art. 35 C.proc.civ., deci acțiunea în constatare este totdeauna subsidiarǎ acțiunil în realizare. Or, este evident cǎ nu existǎ nicio altǎ modalitate procesuală care sǎ aibǎ drept finalitate nulitatea unui act juridic, cu excepția acțiunii prin care se solicită instanței să se constate nulitatea acestuia.

2.Calitatea procesualǎ activǎ (reclamant) diferǎ în funcție de natura nuli-tǎții invocate. Astfel, calitate de reclamant într-o acțiune în nulitate absolutǎpoate avea oricine are interes4), respectiv pǎrțile actului juridic, avânzii-cauzǎ ai părților, precum și procurorul, iar într-o acțiune în nulitate relativă doar persoana al cǎrei interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic (de exemplu partea care pretinde vicierea consimțământului său la încheierea actului juridic, sotul neparticipant la actul de înstrǎinare a unui imobil bun comun, încheiat de celǎlalt soț fără consimțământul său etc.).

3. Calitate procesuală pasivă (pârât) poate avea partea sau, după caz, dacǎacțiunea a fost formulată de un tert ori de procuror, părțile actului juridic atacat.

4. Obiectul actiunii. Se va menționa contractul sau actul juridic unilateral a cǎrui anulare se cere, datele acestuia de individualizare, precum și cauza de nulitate absolută sau relativă în temeiul căreia se cere desființarea actului juridic (bilateral sau unilateral). Menționăm că instanța este obligata să invoce din oficiu motivele de nulitate absoluta ce ar putea afecta contractul - art. 1247 alin. (3) C.civ.

Dacǎ se formuleazǎ și un capǎt de cerere prin care se solicită și repunerea în situația anterioară încheierii contractului, se va indica în mod concret în ce constǎ aceasta. De exemplu în cazul în care se atacă de vânzător un contract de vânzare-cumpărare executat în privința ambelor obligații nǎscute în sarcina pǎrților-predarea bunului vândut şi plata prețului - se va cere obligarea pârâtului-cumpǎrǎtor sǎ restituie reclamantului-vânzǎtor bunul înstrăinat, urmând ca acesta sǎ fie obligat la restituirea prețului vânzării etc.

5.Motivele de fapt. Se va mentiona:

a) cauza nulitǎții, care diferă dupǎ cum nulitatea este absolută sau relativă;

Astfel, sunt cauze de nulitate absolutǎ: încǎlcarea regulilor privind capacitatea civilǎ a persoanelor-art. 1653 alin. (1) C.civ.; lipsa actului de înființare a persoanei juridice sau acesta nu a fost încheiat în formă autentică în situațiile anume prevǎzute de lege, obiectul de activitate al persoanei juridice este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri, au fost încǎlcate dispozițiile legale privind patrimoniul inițial sau capitalul social minim, subscris şi vǎrsat - art. 196 alin. (2)C.civ.; nevalabilitatea obiectului actului juridic, în sensul că acesta trebuie să fie determinat şi licit, potrivit art. 1225 alin. (2) C.civ.; nevalabilitatea cauzei, când aceasta este ilicitǎ sau imoralǎ - art. 1238 alin. (2) C.civ., cu condiția ca aceasta sǎ fie comunǎ, ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, dupǎîmprejurǎri, trebuia s-o cunoască etc.

Sunt cauze de nulitate relativǎ: viciile de consimtǎmânt [eroarea esențialǎ -art. 1207 alin. (1) C.civ.; dolul - art. 1214 alin. (2) C.civ.; violenta- art. 1216 alin. (1)C.civ. şi leziunea - 1222 alin. (1) C.civ.]; lipsa cauzei-art. 1238 alin. (1) C.civ.; lipsa discernământului în momentul încheierii actului juridic - art. 1205 alin. (1) C.civ.;nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercițiu a persoanei (încheierea actului de persoana lipsită de capacitatea de exercițiu - minorul sub 14 ani şi interzisul judecǎtoresc, precum și încheierea actului fără încuviințarea instanței de tutelǎ - art. 44 alin. (1) C.civ.; frauda comisă de incapabil - art. 45 C.civ. etc.

b) interesul reclamantului de a invoca nulitatea absoluta a actului juridic atacat. De exemmplu actele care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale a corpului uman, elementelor sau produselor sale, cu excepția celor prevǎzute de lege - art. 66 C.civ.; recunoasterea unui copil dupǎ decesul acestuia - art. 418C.civ.; optiunea succesorală afectată de modalitǎți-art. 1101 C.civ.; subarendarea totală sau parțială - art. 1847 alin. (2) C.civ. etc.

c)împrejurǎrile concrete de fapt care justifică motivul de nulitate invocat, precum și normele sau regulile de drept ce au fost încǎlcate la încheierea actului juridic.De exemplu dacă s-a invocat cauzailicitǎ a unui act de vânzare-cumpărare se vor arǎta împrejurǎrile din care rezultă conivența frauduloasă a pǎrților la încheierea actului și anume faptul cǎ ele cunoşteau cǎ vânzǎtorul nu este proprietarul lucrului vândut etc.

d) data la care reclamantul a luat cunoştințǎ de cauza de nulitate invocatǎ(doar în cazul în care se invocă o cauză de nulitate relativă), spre a demonstra promovarea acțiunii cu respectarea termenului de prescripție prevǎzut de lege.

6. Temelul de drept diferǎ în funcție de cauza de nulitate invocată. De exemplu partajul fǎcut fǎrǎ participarea tuturor coproprietarilor - art. 684 alín. (2)C.civ.;contractul de fiducie prin care se realizează o liberalitate indirectǎ în folosul beneficiarului - art. 775 C.civ.; tranzactda încheialǎ pentru executarea unui act juridic lovit de nulitateabsolută, în afară de cazurile când párțile au tranzacționat expres asupra nulitǎții-art. 2274 alin. (1) C.civ. etc.

7. Probe:

a) înscrisuri - obligatoriu înscrisul constatator al actului juridic civil ce se cere a fi declarat nul sau anulat și orice alte acte ce dovedesc cauza de nulitate invocata,copia buletinului de identitate;

b) interogatoriul pârâtului - pe aspecte de fapt ce conturează cauza de nulitate invocatǎ;

c) martori - pe aceleaşi aspecte vizate și de interogatoriu.

8. Timbrajul. Actiunea în constatarea nulității se timbreazǎ la valoarea obiectului cererii, după procedura prevăzută de art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013privind taxele judiciare de timbru. Dacǎ se solicită și restituirea prestațiilor partilor,ca accesoriu al acțiunii principale, atunci aceastǎ cerere este scutită de taxa de timbru, potrivit art. 3 alin. (2) din actul normativ mentionat. Pentru amanunte privind calculul taxei de timbru la valoare, a se vedea supra nr. 1 - Cerere de chemare în judecatǎ, pct. 10.

9. Instanta competentǎ:

a) teritorial - este competentǎ instanța de la domiciliul pârâtului sau, dupǎcaz, cea de la reşedința pârâtului din țară, dacă el are domiciliul în strainātate ort dacǎ domiciliul nu este cunoscut, iar dacǎ nici resedința nu este cunoscutǎ,cea de la domiciliul sau reşedința reclamantului, conform art. 5 C.proc.civ., sau cea de la locul executării contractului, conform art. 10 pct. 1 C.proc.civ. (competenta teritorială alternativǎ);

b) material - judecǎtoria sau tribunalul, după valoarea obiectului pricini (a contractului ce se cere a fi desființat, în mǎsura în care acesta are un obiect evaluabil în bani; aceasta deoarece scopul acțiunii este acela de readucere in patrimoniul reclamantului a dreptului înstrǎinat); competența se va stabili în favoarea judecǎtoriei sau tribunalului, dupǎ cum valoarea obiectului este de pânăla 200.000 lei sau tribunalului peste aceastǎ valoare potrivit dispozițiilor art. 94pct. 1 lit. j) raportat la art. 95 pct.1 C.proc.civ.

Chiar și în situația în care se formulează un capǎt de cerere accesoriu având ca obiect restituirea prestațiilor, competența materialǎ de solutionare a cauzei este dată de valoarea capătului de cerere principal.

Inapoi