1.Natura juridicǎ.
Acțiunea în grǎnițuire este o acțiune realǎ, petitorie, prin care reclamantul
pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine,prin semne
exterioare, întinderea fondurilor lor învecinate.
2.Calitate procesualǎ activǎ (reclamant) are proprietarul,
superficiarul sau uzufructuarul2) care pretinde delimitarea fondului sǎu de cel
învecinat, apartinând altor titulari; în cazul în care aceastǎ acțiune implică
și revendicarea unei porțiuni din teren calitate procesuală activă are doar
proprietarul. Față de dispozițiile art. 643 C.civ., acțiunea în grǎnițuire, de
sine stǎtǎtoare ori grefată pe o actiune în revendicare, poate fi exercitată și
de cǎtre un singur coproprietar sau împotriva acestuia. Ca urmare, vechea
soluție, potrivit cǎreia dacǎ imobilul este bun comun, aceastǎ actiune trebuie
formulată de toți coproprietarii ori de cǎtre ambii soti trebuie amendatǎ3), în
prezent fiind posibilă exercitarea acțiunii de cǎtre un singur sot. Desigur,
pârâtul poate sǎ-l cheme în judecatǎ pe coproprietarul care nu a introdus
acțiunea, întrucât și acesta ar putea pretinde, pe calea unei cereri separate,
aceleasi drepturi ca și reclamantul [art. 643 alin. (3) C.civ. şi art. 68alin.
(1) C.proc.civ.].
De menționat cǎ acțiunea în grǎnițuire este inadmisibilă
între coproprietari,de vreme ce niciunul dintre acestia nu deține o parte
determinatǎ din bun, în materialitatea sa.
3.Calitate procesuală pasivă (pârât) are proprietarul
fondului învecinat cu cel al reclamantului, fațǎ de care se urmǎreste
delimitarea. A se vedea și supra pct.2.
3a.Urmeazǎ a se avea în vedere dispozițiile art. 194 lit.
a) C.proc.civ. si ale art. 148 alin. (1) teza a II-a C.proc.civ.
4.Obiectul actiunii. Prin
această acțiune se poate cere stabilirea liniei de hotar dintre proprietǎți,
restabilindu-se hotarul ce separǎ fondurile învecinate, care vor fi marcate
prin semne materiale vizibile, fǎrǎ ca întinderea proprietǎților pǎrților sǎ
fie contestatǎ sau, dupǎ caz, mutarea liniei de hotar, cu obligarea pârâtului
la restituirea suprafetei deținute fără drept din terenul limitrof al
reclamantului.
Numai în primul caz suntem în prezența unei acțiuni în
grǎnituire propriu-zise,formulate pe cale principală. În cel de-al doilea caz, când
o datǎ cu grǎnituirea reclamantul solicită și obligarea pârâtului sǎ-i
restituie o porțiune din terenul limitrof pe care o deține fǎrǎ drept, în
doctrină și practica judiciară s-a exprimat opinia cǎ acțiunea va avea un
caracter complex, acțiunea în grǎnițuire fiind grefatǎ pe o actiune în
revendicare, aceasta având caracter principal. În conditiile existentei unui
hotar între proprietǎți, atunci când se solicită strǎmutarea acestui hotar, pe
considerentul cǎ se încalcǎ o porțiune din terenul reclamantului, este vorba
despre o cerere având ca obiect principal revendicarea, mutarea hotarului
despǎrtitor fiind numai consecința admiterii revendicării1).
De menționat cǎ, dacă titularii fondurilor învecinate au
făcut grănițuirea prin convenția lor, ei nu mai au deschisă ulterior calea
acțiunii judiciare în grănițuire,ci pot contesta convenția de grǎnițuire doar
printr-o acțiune în anulare.
5. Motivele de fapt. Se va
mentiona:
a) calitatea
reclamantului de proprietar (ori, dupǎ caz, de superficiar ori uzufructuar) al fondului ce se
urmǎreste a se delimita de cel învecinat, precum și titlul pe care se întemeiazǎ aceastǎ calitate, de exemplu un contract de
vânzare,un contract de donație, o hotǎrâre judecătorească de constatare a
dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune etc.; în condițiile art.
565 C.civ., se poate face dovada calității de proprietar și prin extrasul de
carte funciarǎ, dacǎ imobilul are carte funciară deschisă;
b) calitatea
párâtului de proprietar al fondului învecinat cu acela al reclaman-tului;
c) absenta sau
modificarea semnelor exterioare de hotar dintre proprietǎțile limitrofe ale pǎrtilor;
d) traseul real al hotarului dintre proprietǎțile pärților.
e) în mǎsura în care cererea în grǎnițuire se grefeazǎ pe
o cerere în revendicare,se vor enunta împrejurárile de fapt din care rezultǎ cǎ pârâtul a ocupat o parte din
terenul reclamantului, se va
estimaîntinderea suprafeței ocupate și se va descrie amplasamentul considerat
corect de cǎtre reclamant.
6.Temeiul de drept îl reprezintă art. 560 C.civ.
Dacă o dată cu grănițuirea se solicită și obligarea pârâtului la restituirea
unei porțiuni din terenul limitrof pe motiv cǎ o deține fǎrǎ drept, pentru
acest din urmă capăt de cerere, care are natura unei revendicǎri, temeiul de
drept îl constituie dispozițiile art. 563 și urm. C.civ.
7.Probe:
a) înscrisuri - obligatoriu titlul de proprietate al
reclamantului (ori, după caz, titlul din care rezultǎ existența
dezmembrǎmântului al cǎrui titular este reclamantul) și orice alt înscris de
natură să dovedească traseul hotarului real dintre proprietățile învecinate ale
pǎrților, de exemplu o schițǎ-plan a amplasamentului proprietǎții reclamantului
etc.; în raport de dispozițiile art. 194 lit. c) C.proc.civ., odatǎ cu cererea
de chemare în judecatǎ se va depune în mod obligatoriu extrasul de carte funciară
ori, dacă este cazul, un certificat eliberat de biroul de cadastru și
publicitate imobiliară din care rezultă cǎ imobilul nu este înscris în nicio
carte funciarǎ1). De asemenea, dacă grǎnițuirea implică și o acțiune în
revendicare, se va depune certificatul fiscal atestând valoarea de impunere
ori, după caz, adeverințǎdin care rezultǎ inexistența valorii de impunere; în
acest din urmǎ caz vor fi atasate înscrisuri din care rezultǎă valoarea
imobilului în conformitate cu grilele notariale cuprinzând valorile orientative
ale proprietăților imobiliare;
b) interogatoriul
pârâtului - pe aspectul calității
acestuia de proprietar al fondului limitrof și pe aspectul hotarului
despǎrțitor dintre fondul sǎu și cel al reclamantului;
c) martori - pe aspectul amplasamentului hotarului dintre fondurile
pǎrților;
d) expertizǎ tehnicǎ topograficǎ - pentru determinarea întinderii fondurilor învecinate
ale pǎrților și, pe aceastǎ bazǎ, a traseului real al hotarului dintre
acestea.În mǎsura în care grǎnițuirea se grefează pe o acțiune în revendicare,
se vor propune urmǎtoarele obiective: stabilirea întinderii proprietǎții
pǎrtilor, astfel cum aceasta rezultǎ din titlurile pǎrților și din evidențele
de carte funciară (documentații cadastrale); stabilirea suprafetelor detinute
în fapt de pǎrți și a concordantei acestora cu suprafetele evidențiate în
titlurile de proprietate; se va indica motivat dacă pârâtul ocupă în fapt o
parte din terenul proprietatea reclamantului, iar, în caz afirmativ, va fi
indicată suprafața ocupată și amplasamentul acesteia, pe o schițăanexǎ; trasarea
limitei de hotar între proprietățile pǎrtilor.