1.Natura
juridicǎ. Este o acțiune personalǎ,
un instrument procedural prin care se asigură desființarea hotărârii
judecătoresti declarative de moarte fie atunci când cel astfel declarat mort
este în viațǎ, fie atunci când, dupǎ darea acestei hotǎrâri, se constată cǎ
existǎ o înregistrare a morții persoanei pe baza mortii fizic
constatate. Aşadar, exista doua temeiuri juridice pentru a se cere
anularea hotǎrârii declarative de moarte: primul și cel mai important când se
constată căpersoană declarată moartă este în viață și al doilea când se
descoperă certificatul de deces al persoanei și devine evident cǎ nu era
necesară pronunțarea unei hotărâri declarative de moarte.
2.Calitate procesualǎ activǎ (reclamant) are orice persoană
interesatǎ, respectiv cel declarat mort, reclamantul din acțiunea în declararea
judecătoreascăa morții etc., precum și procurorul în temeiul art. 92 alin. (1)
C.proc.civ. Orice persoanǎ poate cere oricând anularea hotărârii declarative de
moarte, în cazul în care se descoperă certificatul de deces al celui declarat
mort (art. 55 C.civ.).
3.Calitate procesuală pasivă (pârât) are, dupǎ caz, cel
declarat mort sau,dacă acesta este titularul acțiunii, pǎrțile din procesul
finalizat cu pronuntarea hotǎrârii ddeclarative de moarte.
4.Obiectul acțiunii.
Capǎtul principal de cerere vizeazǎ anularea hotǎrârii judecǎtoreşti
declarative de moarte, iar cel accesoriu efectuarea cuvenitelor rectificări în
registrul de stare civilă.
Dacǎ persoana declarată moartă este cea care exercită
acțiunea, aceasta poate solicita cu titlu accesoriu restituirea bunurilor sale,
cu excepția cazului în care acestea au fost dobândite cu titlu oneros de un
terț de bună-credință. Trebuie menționat că plata făcută mostenitorilor
aparenți (legali sau testamentari) este valabilǎ, dacă a fost făcută înainte de
radierea din registrul de stare civilă a mențiunii privitoare la deces (art. 56
C.civ.). În ceea ce priveste pe mostenitorul aparent care aflǎ cǎ persoana care
a fost declarată decedată prin hotărâre judecǎtorească este în viațǎ, păstrează
posesia bunurilor și dobândește fructele acestora, cât timp cel reapǎrut nu
solicită restituirea lor.
5. Motivele de fapt. Se va menționa:
a) hotǎrârea judecǎtoreascǎ declarativǎ de moarte;
b) faptul cǎ
cel declarat mort prin hotǎrâre este în viațǎ, sens în care se
vor arăta împrejurǎrile din care
rezultă acest lucru, de exemplu persoana declarată moartǎa supraviețuit
împrejurǎrii excepționale care a fǎcut să se presupună decesul său,dar a fost
în imposibilitate sǎ comunice familiei acest lucru sau faptul cǎ a fost internată
în spital o perioadă îndelungată, a fost concentrată într-un lagǎr etc.
c) existenta
certificatului de deces care confirmă
înregistrarea morții persoanei pe baza morții fizic constatate.
6.Temeiul de drept este dat de dispozițiile art.
54-57 C.civ., raportate la art. 948 si 950 C.proc.civ.
7. Probe:
a) înscrisuri-obligatoriu hotărârea declarativă de moarte,
certificatul de deces,precum și orice alt înscris de natură sǎ dovedească
identitatea dintre persoana declarată moartă prin hotărâre și cea care s-a
întors la domiciliu, de exemplu un act de identitate eliberat de autoritățile
locului unde s-a stabilit cel declarat mort pânǎ la întoarcerea sa la
domiciliul avut înainte de dispariție etc.;
b) martori - pe
aspectul identității dintre persoana declarată judecǎtoreşte moartǎ și cea care
s-a întors la domiciliu;
c) expertizǎ medico-legalǎ - pe același aspect ca și
cel vizat de proba cu martori.
8.Timbrajul. Actiunea privind anularea hotǎrârii declarative de moarte
fiind o acțiune neevaluabilǎ în bani, înseamnă cǎ potrivit dispozițiilor art.
27 din O.U.G.nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, se va taxa cu 20
lei.
9.Instanta competentǎ - teritorial şi material - este cea
care a pronunțat hotǎrârea declarativă de moarte ce se cere a fi anulatǎ,
conform art. 948 alin. (1)C.proc.civ.